|
Fox and His Friends
Fără îndoială, un film interesant. Îmi vine greu uneori să îmbrățișez latura sordidă care caracterizează multe dintre filmele lui Fassbinder, mai ales cele de început, însă reușesc, de fiecare dată, să apreciez valoarea din spatele acestui sordid. E și cazul filmului de față.
Titlul parcă anunță un număr de circ și, practic, cu așa ceva avem de-a face – peripețiile unui circus freak, o curiozitate infiltrată în păturile superioare ale societății, număr care nu se încheie odată ce cortina a căzut și omul rămîne pe drumuri, ci continuă pînă la ultimul cadru al filmului.
Dacă, inițial, performer-ul nostru distra lumea cu un număr în care era doar un cap vorbitor, numărul pe care-l va susține în viața reală e exact pe dos, a walking, mindless, dick, o pușculiță pe care noi săi „prieteni” rafinați o folosesc pentru a-și satisface mofturile caracteristice castei din care fac parte (fantastică scena în care iubitul său burghez își expune planurile de mobilare a apartamentului proaspăt cumpărat, din banii eroului). Acel bilet la loterie, pe care protagonistul trebuie cu orice preț să pună mîna, îi facilitează accesul într-o societate cu care nu are nimic în comun și în mijlocul căreia se simte stingher (cu excepția momentelor de intimitate, cînd preia controlul). Este folosit fără scrupule de către sofisticații membri ai respectivei societăți, trăind cu iluzia că va reuși într-un final să se integreze. Trezirea la realitate i se va dovedi fatală...
Vot: Malle
|