Originally Posted by robertsandu:
|
Filmul e o satiră, nu se vrea a fi super-realist, iar exagerarea e, evident, unul din instrumentele principale prin care o satiră devine o formă de critică socială (deosebit de eficace în cazul de față).
|
hmm...satira...
acelasi lucru s-a observat si in cazul "sedusa si abandonata". am vazut si eu filmul si sunt de acord cu caracterul satiric pronuntat in cazul filmului propus de anaemona. in cazul acestuia,propus de Mercutio, nu inclin sa cred ca filmul a avut neaparat scopul de a critica cu umor, tarele societatii italiene, ci, mai degraba, ne lasa pe noi sa le observam si sa le judecam ca atare.
tenta este de critica, dar nu prea ai de ce sa zambesti, poate doar din cauza tentativei de a lua peste picior, politia italiana a acelor vremuri si prin extensie, demagogia, discursurile populiste, extremismul, ca forma de dominatie politica in mare voga (mai ales cel de stanga).