1Micu, "I found my moving buddy"
Nu-mi vine sa cred ca a mai vazut cineva Kitchen Stories. L-am vazut si eu acum aproape 2 ani si atit de mult mi-a placut ca am si scris despre el. Cred ca, in afara de faptul ca e dificil de gasit, alt motiv sa nu fie vazut, n-ar trebui sa mai existe.
Kitchen stories
Din ce in ce mai mult ma regasesc in filmele simple, care nu vor sa epateze, care nu iti flutura nimic neconventional, bizar si absurd in fata ochilor. Si daca filmul respectiv reuseste sa fie comic, sensibil, critic, uman, placerea de a-l viziona e cu atit mai mare. Kitchen stories e o comedie extrem de reusita, despre absurdul impunerii anumitor relatii intre oameni, despre absurdul interventiei stiintifice in domenii in care nu are ce cauta, despre inutilitatea proiectelor stiintifice care implica oamenii, dar nu si individualitatea lor. Incepul e un fel de intrebare, care va continua ca un leitmotiv. E posibila o cooperare intre norvegieni si suedezi? Am vazut si in alte filme atacuri comice referitoare la relatiile dintre ei, dar aici ele abunda, de la inceput, pina la sfirsit, fara a fi deranjante insa. Poate doar pentru cei direct implicati, cum ar fi la noi romani si unguri care au avut ceva de impartit, dar oricum, filmul nu ia deloc o tenta politica iar eu nici macar nu le cunosc istoria. Pentru un observator care nu stie despre ce e vorba micile sicanari sint comice si perfect decente. Cind prima tema, a rivalitatii sau a sicanarii dispare, raminem cu personaje normale. Din pacate, necunoscind nici una din limbi, habar nu am in ce limba e vorbit filmul, pentru ca suna identic pentru mine, doar ca imi inchipui ca fiecare personaj vorbeste in limba proprie si in final se inteleg. Filmarile sint intr-un cadru foarte auster, iarna, asa cum le e impusa si relatia celor 2 personaje principale, numai ca filmul iti serveste situatii comice, una dupa alta, care de multe ori sint si extrem de sensibile, ca de multe ori iti fuge gindul si te intrebi, oare nu e frig acolo, se incalzesc intr-un fel? pentru ca n-am vazut nici un foc. Citeva filmari sint intr-o rulota foarte ingusta si o anume filmare mi-a amintit de scena aglomerarii de personaje a fratilor Marx in A night at the opera. Una peste alta daca vreti un film care sa va mearga la inima fara sentimentalisme ieftine, impopotonari si trucuri, asta mi se pare destul de potrivit. Ah, si sa nu va inchipuiti ca se face mincare in filmul asta o mare parte din film se petrece in bucatarie, doar ca nimeni nu gateste acolo.