[thequietsurfer]

Cred ca numai o femeie care a trecut prin asa ceva are dreptul de a vorbi despre asta.
f. Nu cred ca un film poate vindeca traumele de acest tip, ale femeilor care au trait asa ceva sau ale familiilor lor, ale copiilor ramasi fara mama etc. Cred ca aceste traume, extrem de puternice, care le-au schimbat viata acestor oameni, nu pot fi vindecate decit individual. Cu totii cunoastem asemenea cazuri si cred ca avem o mare intelegere pentru aceste victime nevinovate.

:shock: :shock:
Creatorul, fie el scriitor, pictor sau regizor nu trebuie sa fi experimentat neaparat toate emotiile pe care le insufla operei sale. Potrivit rationamentului tau, ar trebui sa fim indignati ca Spielberg a indraznit sa aduca pe ecrane mormane de cadavre sau oameni impuscati cu o naturalete dementa. Cum isi permite sa vorbeasca despre asa ceva? Doar un supravietuitor al Holocaustului poate pomeni de pogromurile naziste.
Problema de la punctul f al manifestului tau anti-Mungiu este una care transcende granitele cinematografiei. Foarte putine opere de arta remarcabile (dar hai sa nu-l idolatrizez pe Mungiu si sa spunem ca filmul sau este o creatie cinematografica reusita) au cu adevarat ceea ce se numeste IMPACT SOCIAL. Bineinteles ca nu ne putem astepta ca un film sa vindece traumele unor oameni care au trecut prin situatii similare celor de pe ecran. Daca ar fi asa, am avea parte de o lume mult mai buna. Filmul lui Mungiu poate alina, poate oferi o mangaiere de moment celor care s-ar putea simti direct vizati, sau ne poate oferi noua, celorlalti(si mie
care am implinit de curand 18 ani) o imagine a unei societati mutilate in care relatiile pe care obisnuim sa le numim interumane devenisera interinumane, de o raceala salbatica. Poate fi un "memento" benefic pt. cei nostalgici si o povata pt. cei mai tineri care privesc trecutul istoric ca pe o lume exotica pe care-au apucat-o doar parintii.
Inteleg k ti s-a cam acrit de minimalismul stilistic si de mizerabilismul tematic mult discutate si utilizate in ultima vreme, dar macar putem astepta filmul lui Mungiu care are toate sansele de a pune capat acestui val si de a ridica stacheta genului undeva de unde multe(daca vor mai fi)
productii de acest fel vor parea imitatii lamentabile. Este oarecum de inteles si indemnul tau care se poate citi printre randuri: unele lucruri nu trebuie captate pe pelicula si aduse pe ecran, insa imi place sa cred ca Mungiu nu a decis k fatul sa fie in prim plan doar pt. publicitate(fie ea si negativa). Nu pare genul de om care cauta sa epateze prin orice mijloace.
Ultima mea obiectie(care sper sa nu te deranjeze) se refera la reactiile celor pe care tu ii compatimesti pe buna dreptate. Am scris si mai sus cate ceva, dar tin sa punctez din nou aspectu' asta. Nu conteaza despre ce vorbesti, ci cum vorbesti, iar oamenii care vor vedea filmul sunt sigur ca vor sesiza nuanta.