Doar ce am venit acasa de la munca. Mersul cu metroul mereu iti ofera franturi din viata a zeci de oameni. Deseori ii analizez si ma intreb ce fel de oameni sunt. Astazi … daca as fi putut face o poza ar fi fost una foarte graitoare. Un copil de vreo zece ani, cu fata de o seriozitate chiar draguta as spune, cu sprancenele intens incruntate si cu aerul unui om matur (asa cum probabil a vazut el ca se face) citea ziarul. M-a izbit puternic aceasta imagine. Se ghicea o oarecare mandrie in anumite gesturi ale lui. Si avea si dreptul sa se mandreasca. Doar era un copil de zece ani care citea ziarul. Insa ziarul…
”Libertatea”. Detest acest ziar din toate strafundurile mintii mele! Nici nu stiu cum sa descriu mai bine ce sentiment aveam cand vedeam copilul din metrou cum rasfoia cu atata seriozitate pagnile unui ziar care se lauda a fi unul dintre cele mai citite! Si ca sa descriu mai exact imaginea de care am avut astazi parte:cam asa arata coperta de azi (si nu e diferita in esenta ei de cea de maine sau de cea de ieri ):
Intentia lui deosebit de buna de a cunoaste a fost satisfacuta …cu ce?!? Asta este lentila prin care le este prezentata copiilor lumea in care traim. Si nu doar de copilul de azi din metrou vorbesc…si nu doar de libertatea vorbesc… Sa mai am atunci curajul sa ma intreb cum va fi lumea peste 10 ani? …
Urasc ce se intampla cu lumea, cu mintile noastre care devin din ce in ce mai bolnave. Finetea oamenilor de altadata s-a pierdut in spatele societatii de astazi care nu reuseste sa deschida ochii si sa vada adevaratele valori si adevarata frumusete a lumii. E trist ce se intampla cu noi …
Cred ca daca astazi as fi pastrat acea imagine intr-o poza …as fi pus-o in rama. Mi-ar fi placut sa o vad in mainile a mii de oameni in semn de protest fata de alienarea mintilor noastre….
(desprins din blogul meu, de pe vremea cand aveam unul)