Asta e cel mai important, daca ai priceput-o pe asta, ai priceput tot. Esenta esentelor. Exista si in
Arabian Sands un bastinas fiu al desertului, unul care a supravietuit de unul singur saptamani in sir cu camila in partea cea mai periculoasa a desertului, printre dunele cele mai inalte. Si il intreaba
Thesiger care venise ca exploratorul vestic bine echipat cu caravana intreaga dupa el: "E uluitor, cum ai rezistat de unul singur?" "Pai n-am fost niciodata singur, am fost mereu cu Allah langa mine" Dumnezeu/Allah e in cazuri din astea mai mult decat o entitate superioara abstracta, e ceva aproape palpabil cand pustietatea e totala, este companion, protector, cel cu care esti mereu alaturi. Mi s-a parut foarte tare raspunsul nomadului.