[victor_homescu]

《"Din teascurile vremii plâng lacrimă de vers"》131 de ani de la naștere : "Artă Poetică"??*Ion Pillat??* **Mi-am urzit din sunet şi coloare/ Din cuvinte dure, zi de zi/ Turnul versului înalt în care/ Îmi adorm durerea de-a trăi/ Zi de zi şi lună după lună/ Izvorăsc din mine ca din mări/ Insule de gânduri, ce adună/ Cânturi fremătând peste uitări/ Ani de ani şi clipă după clipă/ Vierme de mătase m-am făcut/ Fluturul simţindu-l, ce-n aripă/ O să-mi schimbe braţele de lut/ Dar cum stau cu lampa lângă mine/ Şi cum scriu: un singur ţipăt greu/ Din odaia-ţi de bolnavă vine/ Şi ce mic, ce gol e visul meu!
***
▪︎Ion Pillat, "Elegie", în 《"Umbra timpului pierdut" 1934=1939》:
**Pe aleea-naltă de castani/ Taina, toamna, timpul mi se joacă/ Simt: m-ajung din urmă vechii ani/
Zurgălăii lor o să mă-ntreacă/ Sună pe aleea de castani/ Vii de unde? din ce veac? din ce mormânt?/ În berlina foşnind surd pe frunza moartă/ Nimănuia ori a mea? pe vecie ori nicicând?/ Timpul, toamna, taina mi te poartă/ Blând în zori, greu în amiaz, lin în mormânt/ Pe aleea veche nici un om/ Nici o frunză pe castanii de cărbune/ Doar trecutul: cucuvaie într-un pom/ Und’ ti-e râsul? unde plânsul? să mai sune/ Pe ale în surdină ca prin somn/ Albă casă, neagră frunză, putred parc/ Roata timpului îşi pierde uruirea/ Taina vremii mână umbrele în ţarc/ Numai toamna mi-a rămas şi amintirea/ Albă-n zare, sură-n casă, neagră-n parc.**
***
《"Casa amintirii" 1906=1910》:
**E casa amintirii o casă cu pridvor/ Cu brâne şi chilimuri pe încăperi zidite/ În drumul către dânsa ţin strajă dreaptă plopii/
Şi în pereţi icoane de morţi bătrâni veghează/ Strămoşi din altă vreme de cari/ uitând de jocuri/ Copii, ne-apropiarăm privind cu ce sfială/
La feţele lor şterse de sfinţi în mănăstiri/ În casa amintirii nu-i astăzi şi nu-i ieri/ Căci orologiul vremii a încetat să bată/ Şi clipa netrăită a îngheţat pe el/ Dar prin iatac adesea te-apucă şi te fură/
Miresmele cosite cu florile de fân/
Păstrate sub răcoarea pânzetului de in/ Şi, seara, pe divane în liniştite-odăi/ Tot mai pogoară cântec şi zumzănit de strună/ Ca de pe alăuta plăpândelor visări/
Când, în apus de soare şi răsărit de lună/ Simţim zădărnicia întâilor uitări/ Rămân aceleaşi toate, şi somnul fără zbucium/ Îl dorm sub coperişul aceluiaşi trecut/ Stafie, trece gândul prin casa mea străveche/ Sub raza călăuză a visului tăcut/ Şi închizând în urmă odăile străine/ M-am dus, m-am dus în lume/ cu-atâţia morţi în mine.**
***
~"A Patra Elegie", din《"Limpezimi", 1923=1927"》:**Pe drumul vechi pe care se lasă toamna: fumul/ Sătucului din vale urcând la dreapta, fumul/ La stânga mea pe ceruri al unui stol, departe/ Şi eu aici, în golul vieţii/ Singur între Pământul ce rămâne şi zilele ce zboară/ În anotimpul tainic/ Cu greul meu, cu pasul/ Ce sună surd de parcă mă urmăreşte pulsul/
Străvechiului meu sânge foşnind a veşnicie/ Gonindu-mă din astăzi spre nicăieri/ Cu gândul/ Cules de mult, cum este cules tot câmpu-n toamna/ Târzie unde stărui Aud prin ceaţa serii/ Din sat, lătratul jalnic al câinelui în lanţuri/ Din cer, tot mai în zare, sfâşietorul ţipăt/ Al păsării pornite spre pribegie/ Unde/ Să merg de-acum? Pe cine să mai aştept?/ În iarnă/ La staul se întoarce asin şi bou s-aştepte/ Pre Domnu-n scutec/ Singur pe pragul îndoielii/ Pe pragul veşniciei şi-al vremilor mai singur/ M-opresc să-mi aflu calea adevărată: fumul/
Sătucului din vale pierind la dreapta, fumul/ Topindu-se la stânga cu stolul meu în zare/ Şi eu aici/ Dar umbra se-ntinde, ziua scade.**
***
《"Poemul într-un vers"》:
▪︎Un singur nai, dar câte ecouri în păduri.▪︎
▪︎Îmbrăţişare《Suia o viţă de-aur pe negrul chiparos.》
▪︎Pan《Prin frunza rară ţapul priveşte, faun trist.》
▪︎Zvon《E roiul de albine sau numai amintiri?》
▪︎Dorinţa《Iubire, nu fi veşnic al inimii tăun.》
▪︎Întâlniri《O piersică pufoasă şi fraged un obraz.》
▪︎Iarnă《În zare zurgălăii de sănii … Suflet nins.》
▪︎Artă poetică《Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.》
▪︎Prier《Oprit în drum, migdalul ne–ntinde flori sfios.》
▪︎Sângele vieţii《Ca vremea nu se–opreşte, ca moartea nu–l aud.》
▪︎Poetul《Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.》
▪︎Amintirea《La cuib, o rândunică prin suflet zboară lung.》
▪︎Primăvară《Livezi în floare, cucul, munţi ninşi, alt cuc, departe.》
▪︎Copilărie《O jucarie spartă găsită într–un pod.》
▪︎Toamna copilăriei《Mireasmă de gutuie într–un iatac batrân.》
▪︎Părăsire《Pe orice cărăruie dau iarba amintiri.》
▪︎Floarea vremii《Pe pajişti stânjeneii, în suflet toamna iar.》
▪︎Murmur etern《În golul scoicii marea; în suflet nemuriri.》
▪︎Darul《Dă-mi pacea înserării pe care-o ţii în mâni.》
▪︎Poetul trădat《Un vers cu plâns de ape, când îl credeai cleştar.》
▪︎Reîntoarcere《Am pribegit cu zeii, la oameni sa mă–ntorc》
▪︎Singur《Prin pulberea de aur cu toamna în zăvoaie.》