[rvn]

acum ceva timp, un user binevoitor mi-a ciocanit la usa casutei de mail, spunandu-mi doar atat: "in caz ca nu l-ai vazut..." . am profitat de "mura in gura" si-am downloadat filmul lasand curiozitatea sa hotarasca pana venea dorul de vazut in film romanesc.
"Despre oameni si melci" este alt exemplu care respecta tiparele dupa care se fac filmele romanesti in ultimii ani. incercare stangace de a face haz de necaz, penibila pe alocuri..
cred ca marele handicap al filmelor romanesti il reprezinta "calitatea" scenariilor( inclusiv ideile de la care pornesc) si apoi celelalte neajunsuri tehnice, pe care, eu, oricum, nu sunt in masura sa le apreciez decat ca un simplu spectator.
asadar, scenariul mi s-a parut a nu avea deloc o finalitate si nici o abordare "documentata". parca mistoul de care a vrut autorul s-avem parte in timpul vizionarii a fost si modul in care a fost scris scenariul si realizat filmul. o drama sociala autentica, specifica anilor 90, transformata intr-o bascalie menita sa faca spectatorul sa rada, desi, nu stiu cati romani pot gusta glumele astea, atata timp cat, multi dintre ei chiar au trecut prin asta si n-a fost absolut deloc de ras, ci, de plans.
pacat ca, Tudor Giurgiu, n-a avut inspiratia de realiza un film mare. s-ar fi putut face o comedie reusita, renuntand la vesnicele mentalitati si manifestari propagandistice mostenite de pe vremea lui Ceausescu, insistand mai mult si pe povestea de dragoste dintre francez si Manuela, sau, s-ar fi putut realiza o drama reusita, in care, sa domine povestea personala a lui Petrescu, pe fundalul crizei sociale din acele vremuri, criza care, oricum,afecta viata lui si a familiei sale. interesanta descoperire facuta la clinica(infertilitatea), ar fi fost un original punct de plecare pentru un rol dramatic care ar fi putut avea mai multa vana.
toate rolurile au fost mediocre si mediocru interpretate. Dorel Visan n-a mai avut sclipirile de altadata, iar cei doi francezi,au fost jalnici. domnisoara Barladeanu a fost decorativa si neconvingatoare. personajul ei a fost, de fapt, insuficient definit, la fel ca si intentiile celor doi straini,care venisera sa cumpere mormanul de fiare....
nu mi-a placut mentalitatea muncitorului roman, condus ca oaia de sindicat. e adevarat, asa s-a intamplat in anii aceia, dar, nu stiu cat de naiv poti fi (chiar si fara scoala prea multa) ca sa poti crede ca,poti cumpara o cladire si cateva utilaje, in grup, ca sa pastrezi un loc de munca.
perpetuarea conceptiilor comuniste este atat de hilara, incat, asta face ca filmul sa devina o comedie, dar, una cam jalnica.