[herbert]

un articol proaspat dsp Bergman, scris de Gabriela Melinescu, publicat in "Rom. lit".

Bergman, mina de aur

In aceasta vara rece lumea filmului din Suedia il omagiaza mai mult decat oricand pe Ingmar Bergman. inca de la inceputul verii marele cineast a fost in atenþia unui simpozion, reunind timp de trei zile actori, regizori si cercetatori preocupaþi de filmele, teatrul, literatura, muzica din creaþia sa.

A fost realizat si un site pe Internet, pentru regizorul care nu s-a gandit niciodata sa ocupe un loc in spaþiul virtual, pentru a þine la curent mapamondul in legatura cu persoana si opera sa.

Acest webb, cel mai serios, se spune, s-a constituit din materiale originale aparþinand arhivei personale a regizorului, arhiva daruita Fundaþiei Ingmar Bergman acum trei ani. Site-ul prezinta manuscrise, schiþe, insemnari facute in timpul filmarilor, pot fi auzite si sunetele muzicii alese de regizor pentru filmele sale. Se poate urmari chiar procesul de creaþie al unor filme, de exemplu A saptea pecete, ,de la spic pana la paine", cum se spune in suedeza. Se pot viziona filmele din spatele fiecarui film, facute de Bergman cu o camera de filmat mai mica, ,filme de lucru", imagini si portrete colorate, de exemplu portretele lui Victor Sjöström si Bibi Anderson in Fragii salbatici.

Site-ul Ingmarbergman mai conþine si materiale din cele 125 de piese pentru scena, radio si TV si interviurile acordate jurnalistilor.

Cu ocazia simpozionului din acest an a fost creat si un post de visiting professor pentru a fi studiate colecþiile de documente si a se da o baza solida cercetarii creaþiei marelui regizor si a mediului in care a evoluat. Printre participanþii la simpozion s-au numarat regizorul Lars von Trier, actorii Erland Josephson, Pernilla August si Liv Ullmann, aceasta amintind, in cuvantul de deschidere, ce a spus Bergman despre ea: ,Liv, tu esti un Stradivarius pentru mine". A fost, a spus actriþa, cel mai frumos compliment pe care un regizor il poate face unui actor.

Toate aceste recente manifestari consacrate lui Bergman isi propun sa contribuie la elucidarea tainelor creaþiei regizorului care a impus un stil inconfundabil in arta cinematografica, stil care trebuie studiat. Numai prin studiu poate fi elucidata o personalitate complexa, care a influenþat atat de mult filmul nordic. Viaþa lunga, plina de creativitate a batranului, eremit de pe insula oilor", forþa poetica a exprimarii sale la varsta senectuþii, capacitatea lui de a-i infrunta pe contestatarii artei sale ii pun pe ganduri mai ales pe tinerii cineasti de azi, cautatori la randul lor de noi forme dar si cultivatori ai unor clisee la moda.

Mina de aur Ingmarbergman, site-ul de pe Internet la indemana tuturor, e un eveniment si o provocare. Toþi stim ca ,marii elefanþi" nu pot fi definiþi usor si nici depasiþi cu una cu doua. Ne ramane senzaþia ca, in fond, despre Ingmar Bergman inca nu

s-a spus ce era esenþial - maestrul nu poate fi elucidat atata vreme cat mai poate crea, surprinzator de viu.

Se pot, prin urmare, scufunda mainile pana la coate in acest site generos, pentru a scoate de acolo aur pentru uzul propriu si pentru a constata ca ,mina" este departe de a fi fost epuizata. Dar pentru ca vorbim de o mina de aur sa nu uitam ca mai exista si ,scoriile", þinand de mediul in care ,metalul preþios" s-a format. Bergman a fost, la inceputul carierei sale si mult dupa aceea, foarte rau primit de critica, ridiculizat. Detractorii sai n-au murit inca. in 1950 ideile sale metafizice erau luate in deradere. in 1960 a fost si mai rau - stanga l-a atacat violent pentru atmosfera burgheza a artei sale, pentru lipsa eroismului si a ,idealurilor luminoase". in 1970, organismele financiare l-au umilit profund pe marele artist, urmarindu-l la locul de munca (Dramaten) ca pe un ,criminal", pentru neclaritaþi in plasa impozitelor, silindu-l sa se exileze in Germania sapte ani. O trauma pentru creator.

Prezentand totul numai in culori vii, luminoase ar fi sa contravenim adevarului vieþii. Bergman a purtat lupte acerbe cu presa (reunita parca impotriva lui) si cu oficialitaþile, ceea ce ar fi trebuit sa fie infaþisat pe site-ul de pe Internet. I s-ar fi atenuat astfel caracterul publicitar inevitabil, intr-un moment in care ,regizorul-demon" de altadata pare a deveni, impotriva voinþei sale, cea mai cautata marca de export a Suediei.

Romania literara Nr.27 din 13 Iulie 2005
Corespondenþa din Stockholm - de Gabriela Melinescu