Originally Posted by Im.Kino:
|
Jesus! Unii chiar asculta non-MTV music, se imbraca altfel decat in uniforma "la buricul gol" si au niscai lecturi beletristico-critice la activ. Un film in care protagonistul e fan Morrissey nu e "cool", ci "smart" (in both senses of the word) - "cool" e ceva de tipul Juno. Si-s hipsteri doar in aparenta - the guy e unul dintre cele mai demodate (in a very good way) personaje de pe la cinema din ultima vreme. E ce ar fi trebuit sa fie Nick si Norah daca se ramanea la soundtrackul 80s brit.
|
Mie nu mi s-a parut mare diferenta intre Juno si asta, amandoua incearca sa epateze prin quirkiness cam la fel de mult. 500 Days of Summer beneficiaza totusi de absenta unor replici gen 'I'm on my hamburger phone' si 'honest to blog', Juno e de departe mult mai enervant.
Prefer insa un film care ma lasa sa intuiesc preferintele personajelor in loc sa mi le bage ostentativ pe gat. Si nu inteleg de ce numai scenaristii de genul asta sunt asa de certati cu subtilitatea si simt nevoia asta de nestapanit pentru 'name-dropping'.