[paul_aramis]

...Quod erat demonstrandum.
(Adică geaba i'am dat link-ul exact, şi nu al lui fitecine, ci al celui mai mare profesor de istorie român în viaţă, că românul nostru, ca un adevărat neam prost ce se află, n'aude, n'a vede!

m-am mai uitat o dată. și încă o dată. de trei ori la rând. al dracului să fiu dacă văd vreun link. o fi subliminal?! mă duc să iau o lupă, să mă mai uit o dată. ori, dacă-l găsește careva, dați-mi și mie de știre.

...s'or...căcat pur şi simplu pe dânşii de frică, şi i'am văzut cu ochii mei cum zâmbeau cu privirile'n jos,

zău dacă pricep licența asta literară! sunt sigur că pentru dumneavoastră carele sunteți

... omul cel mai informat din tot forumul ăsta, care o dovedit că ştie mai multe decât toţi ceilalţi la un loc, şi de la care ca atare aţi aflat mai multe decât de la oricine?!...

face sens deplin, da' uite că pentru noi, muritorii de rând, e greu să ne închipuim cum fac unii de se cufuresc pe ei de frică atunci când iau pe cineva în râs? a, sau poate nu v-ați schimbat încă pantalonii? atunci e explicabil...

profesorul Giurescu e mai mult decât naiv..." Adică tâmpit!)

afirmația vă aparține...

Nu pot decât să vă admir tenacitatea, dar de ce nu vă livraţi toate aceste zoaie prin mesaje private şi preferaţi calea scrisorilor deschise? Este totuşi un spaţiu public, în care manifestările de genul ăsta sunt tolerate până la o limită. Nu ar strica să consultaţi şi un psihiatru.

zice o vorbă ziua bună cât ți-am dat, belea mi-am căpătat trebuia să fi prevăzătoare și să îi explici știmabilului că PM nu face trimitere nici la organul sexual femeiesc și nici la ăla bărbătesc

...Repet, v'am dat o cronică: aveţi vreun singur argument împotriva ei?!
Bine.
Nu?
Restul nu'i decât tăcere.

dom'le m-ai omorât cu cronica asta a lu' matale, zău așa! unde-i dom'le s-o citim și noi?

Şi dacă moderatorul îţi mai permite o singură dată - ţie sau oricărui altui derbedeu, ca să'şi slobozească p'aici zoaiele cu tot felul de atacuri la persoană, mai exact cu huliganisme de doi lei, atunci am să'i tratez ca atare - şi pe unul şi pe celălatl - la pachet.

când era bulă copchil micuț și încă n-ajunsese el să fie celebru (adică era doar bulișor cum ar veni), cică erau nește alți copchii care de câte ori ieșea el la joacă la groapa cu nisip îi luau ba lopățica, ba găletușa, ba formele de prăjituri. într-o zi, bulișor al nostru, sătul de atâta harassment (bine, el habar nu avea ce înseamnă asta și cu ce se mănâncă, avea să afle el mai târziu când a început să ridice fustițele la fetițele de la grădi, încercând să prindă păsărica) le-a zis-o verde-n față băi, ce peleme, dacă nu mă lăsați în pace fac ce-ar fi făcut tata! ăia la prima or râs de el, da' pe urmă s-or stat ei și s-or cujetat și ș-or zis bă, cine știe ce-o fi făcut tac-s, hai să-l lăsăm în pace și să ne purtăm mai frumos cu el. așa că i-or dat înapoi jucăriile și l-or întrebat bine mă bulișor ia de aici, da' zi-ne și nouă, ce-ar fi făcut tac'tu? și bulișor le-a zis

nimic. aș fi plecat acasă.