[1MicuCelUmilSiViril]

Am trait o viata de om si tot n-am aflat - naspa, nu? - ce-nseamna exprimarea care se folosea odata, sa scrii pe marginea filmului, adica sa scrii pe marginea literelor sau sa scrii lucruri care nu prea au de-a face cu filmul respectiv? Sau, poate, a peliculei!
De aceea, e greu, dar o sa incerc sa scriu pe pe marginea unor filme din anii '80.
Si la primele postari am scris pe marginea filmului, dar nu se vede, e scrisul prea mic.

Dao cao ren (1987)
Splendid film, din sfera tragicomediilor comune, ce contine si una din traditiile chino-nipone.
Desi e tradus "sperietoarea", de fapt e prostia omeneasca in actiune, la momentul anilor '40.
Dar, recent, am vazut altul din anii '80. Cel putin fata de acest film, Robinson no niwa (1987), de Masashi Yamamoto, nu s-a schimbat nimic, ba, mai mult, s-a agravat!
Filmul este ceva de genul "La dolce vita" actuala si, in particular, daca vreti, nipona.
Chêne et lapins angora (1982), de Martin Walser
Tragicomedia pupincuristului, a nebuniei si a prostiei, asta e pe scurt.
T' empeches tout le monde de dormir (1981)
Film de comedie de la inceputul carierei lui Daniel Auteuil, impreuna cu Catherine Alric, despre care spun doua randuri:
o iubire nebuneasca, cu reteta frantuzeasca,
vesela, destinsa, cu peltea intinsa.
Tarot (1986), de Rudolf Thome
Nu e joaca cu carti, e joaca cu nervii nostri, cateodata. Motivele filmului sunt luate din Afinitati elective (Goethe).
Dust (1985)
Realismul magic-tragic... sud-african, cu J. Birkin, care plateste salariile cat poate de bine.
Intr-adevar, erau praf astia (personajele) din film!
Bordello (1985)
si Adorable menteuse (1962) - ca exceptie
Iaca, aici... ma intind, ca am amortit. Nu, aici iau calcaiul, nu a lu' Ahile, ca e defect, si trag niste limite. Delimitez, ca in nisip, intr-o parte este Adorable menteuse si in alta Bordello (de la a minti la a bordeli). Intre ele se afla actrita Marina Vlady, de fiecare data cu personaje iesite din normal, intr-un mod diferit, dar placute si interesante (asta pot s-o garantez numai pentru mine).
La "Adorable menteuse", daca inceputul este copilaresc, partea a doua este foarte reusita, artistica, necredibila, dar frumoasa si bine interpretata.
La "Bordel", prima parte e voioasa, dar a...murgul ei nu e ceea ce si-a dorit.
Marina Vlady are tehnologie pentru o viata. De aceea muzica suna atat de bine. In acest bordel a incaput toata Europa, cu tulburarile epocii, nu cele sentimentale.