Sa-i fac un pic de reclama aici.
Clarice Lispector -
Patimile după G.H.
Se spune despre ea ca are frumusetea Marlenei Dietrich si talentul literar al Virginiei Woolf. E speciala pentru ca in Brazilia este considerata cel mai important scriitor modern al tarii, dar traducerea prozei ei scurte complete in engleza va fi publicata abia zilele astea, asa ca s-ar putea (zice-se, nu zic eu) sa avem de-a face cu o mare scriitoare a secolului 20, de magnitudinea celor mai mari (acolo langa Virginia Woolf, Kafka, Borges, Nabokov etc.), descoperita abia in secolul 21. Reactii inainte de aparitia cartii in engleza:
1,
2,
her editor.
In romana au fost traduse in ultimul an doua romane ale ei. Patimile după G.H. e un roman-solilocviu, filosofic, metafizic, fara nicio actiune, insiruire de meditatii mistice intr-un limbaj poetic cu totul aparte, genul de carte care poate starni orice reactie din partea cititorului, de la "geniu!" la "aberatie". Eu am uitat sa ma dau jos din metrou citind cartea asta.
An occasional glimpse of beauty from her:
Quote:
|
Acum o să-ți povestesc cum am intrat în inexpresivul care a fost întotdeauna căutarea mea oarbă și secretă. Cum am intrat între ceea ce există între numărul unu și numărul doi, cum am văzut linia de mister și foc, care e o linie ascunsă. Între două note muzicale există o notă, între două fapte există un fapt, între două fire de nisip, oricât de apropiate ar fi unul de celălalt, există un interval în spațiu, există un simț care se află între simț; în interstițiile materiei principale se află linia de mister și foc care este respirația lumii, și respirația continuă a lumii este ceea ce auzim și denumim tăcere.
|