**Mă îndrăgostesc de cărți cum alții se îndrăgostesc de femei.**, Mihail Radu Solcan, a încetat din viață prematur, în urma cu 7 ani, împlinise cincizeci și nouă, la 11 februarie 2013, filosof, (doctor în filosofie cu teza intitulată „Presupoziții filosofice în programe de cercetare: cazul logicilor cu mai multe valori”), profesor al Universității din București, poliglot, cunostea peste zece limbi (latina, greaca, cele germanice, slave și orientale), a fost traducător pentru limbile engleză, franceză, rusă, maghiară, germană, italiană și polonă, Radu Solcan, autorul "Filosofiei știinţelor umane: o introducere", Edit. Universității din București, 2012, născut în 1953 noiembrie 11, fost redactor și editor la editura Humanitas până în anul 1993, sunt cunoscute activitățile sale de cercetare studiului implicațiilor filosofice ale economiei, (2004), "Instituţii politice și economice", a scris si despre filosofia politică,(1998) "Arta răului cel mai mic", este atras de lumea computerelor și programelor,a conceput o filosofie a informaticii ("Arta programării computerelor nu este altceva decât un răspuns rafinat la provocarea complexității.Tuturor ni se întâmplă probabil să scriem programe, chiar dacă nu ne dăm imediat seama de acest lucru”), a ținut un jurnal în perioada 2007-2013**Scăparea este în cultură. Nu în sensul de a-ți face un nume care să rămână în cultură, ci în căutarea de a trăi fiecare clipă în chipul cel mai interesant din punct de vedere intelectual**, publicat de Ed.ART sub titlul"Vremuri noi, vremuri vechi", cercetător erudit, scria**Principala ambiție a acestei cărți ("Filosofia știinţelor umane: o introducere") este să ofere o perspectivă asupra filosofiei științelor umane pe baza studiilor de caz, a exemplelor de cercetări din aceste discipline. Cititoarea sau cititorul nu vor găsi deci un tablou făcut doar din rezumate ale diverselor puncte de vedere din studiile și monografiile consacrate problemelor filosofice ale științelor umane. Avem sentimentul vag că există în jurul nostru o lume umană, că mai degrabă decât « gândesc, deci exist » este valid un argument care sugerează că « interacționez cu alții, deci exist ». Undeva ni se pare că ființează și o lume a stelelor, ca să-l pastișăm pe Kant. Influențează ea lumea oamenilor, cum ne sugerează astrologia? Pe cine să credem? Cum descoperim ceva despre « toate cele ce sunt »? Cu ajutorul filosofiei. Filosofia este o activitate perfect legitimă, de a afla cum se articulează « toate cele ce sunt », dar și de a înțelege rostul unei existențe cum este cea pe care o ducem. Ca orice întreprindere umană, ea are o formă naivă și una care se debarasează de presupoziții insidioase. În cele ce urmează, arătăm felul în care încercăm, în cartea de față, să evităm capcanele în care poate cădea cercetarea filosofică.**
(...)
Mihail Radu Solcan :Jurnal - Ultima notă**Pentru mine personal, moartea n-ar fi un dezastru. Mi-ar plăcea însă teribil de rău să încurc niște oameni pe care-i stimez**
***
*Țelul filosofiei este clarificarea logică a gândurilor. Filosofia nu este o învățătură, ci o activitate. O lucrare filosofică este alcătuită în esență din deslușiri. Filosofia n-are drept rezultat « propoziții filosofice », ci limpezirea propozițiilor. Filosofia trebuie să facă limpezi și să dea contururi exacte gândurilor, care altfel sunt, ca să spunem așa, cețoase și vag delimitate. Filosofia poate exista doar ca o cercetare a fundamentelor științei. *
http://www.contributors.ro/cultura/a...-hjEJ83PMArWFo
https://www.youtube.com/watch?v=3Rmd...E-VsB-0uegZK90