Vineri noiembrie 15 2019 s-au împlinit 151 de ani /"A şti sau a nu şti aceasta este întrebarea!"/, Emil Racoviţă (1868 -1947), om de ştiinţă complet/"Căci a nu şti înseamnă:superstiţii,egoism orb, concurenţă sălbatecă,neînţelegere,duşmănie,răsboiu, foamete,prăpăd.A şti înseamnă pentru omenire:organizare temeinică,activitate raţională,cooperatism, solidaritate,evoluţie pacinică.A şti înseamnă pentru om:a-ţi trăi timpul de «a fi» cu mulţumire şi a aştepta clipa de «a nu fi» cu seninătate",s-a născut la Iaşi,la 15 noiembrie 1868, profesorul său,Henri Lacaze-Duthier şi zoologul belgian Eduard van Beneden l‑au recomandat să participe ca naturalist al expediţiei antarctice belgiene, a vasului„Belgica”, condusă de Adrien de Gerlache,perioda 16.VIII.1897-18.XI.1899, viziteaza peste 1400 peşteri din Franţa, Spania, Africa de Nord, Slovenia şi România, rezultatele sunt publicate în peste 60 de volume, a întemeiat cel dintâi institut de speologie din lume (la 26 aprilie1920), a devenit membru titular în Academia Română,la propunerea lui Grigore Antipa, anul 1920 mai 29, şi-a rostit discursul de recepţie în Şedinţa solemnă din Aula Academiei, din data de 13 iunie 1926, sub preşedinţia de onoare a M.S.Regelui Ferdinand I, a ales în a prezenta lucrarea (remarcabilă si sub aspect literar), "Speologia", savantulRacoviţă scria **„În împărăţia peşterelor lumină nu-i,soarele lipseşte şi deci lipsesc şi multiplii şi variaţii factori ce-şi iau fiinţa din creatoarea energie.Puterile ce domnesc în această împărăţie dăinuiesc statornice în influenţa lor; nemişcat e aerul,neschimbată căldura ori frigul,o umezeală fără sfârşit picură din ciucuri de piatră şi se împânzeşte pe pereţi.Nu umblam după feţi-frumoşi,mai ales după cei poleiţi de soare;după smeriţi sihastri de soiul celor descrişi mai sus îmi ardea doar sufletul!Pe lângă dorul de a cunoaşte ce aceste ştiinţe astâmpără poate mai bine decât celelalte,multe din ele,şi speologia îndeosebi,fac să sbârnăie o străveche strună a sufletului omenesc.Oare ce-i după deal?Şi după ce te-ai dus să vezi: ce-i mai departe?Şi tot aşa până în răsputeri.Atracţia necunoscutului «Departe»,dorinţa de a călca pe locuri necălcate încă, au împins fără preget omenirea pe cărări nebătute,din vremile cele mai cărunte şi au împrăştiat-o pe toată suprafaţa pământului”**
(..)
"Alt sunet nu tulbură văzduhul cernit,decât plioscăitul lin şi ritmat al picăturilor căzând de undeva, de sus, în apă: minutar neadormit al negrei veşnicii!"
***
"Lumea întunecată,sleită în tăcere şi nemişcare,a golurilor de sub pământ,alcătuieşte un mediu natural,unde factorii activi sunt puţin numeroşi şi mult mai constanţi,şi unde s‑a oploşit cea mai săracă populaţie de vietăţi de pe pământ.Dar cine poate povesti în vorbe minunile de formă ce mii de ani le-au tors cu nesfârşita lor răbdare în caerul de piatră.Ca în basmele străvechi,Făt-Frumos,dar un Făt-Frumos ud şi mânjit cu lut cleios din cap până-n picioare,a răsbătut prin urgia vrăjită până la palatul fermecat;acum prin sălile cu păreţi de argint bătuţi în pietre scumpe,caută pe Ileana Cosânzeana,dar pe o Ileană Cosânzeană cu cel puţin trei perechi de labe,cu două coarne,care se ascunde mărunţică în borticele şi sub pietre!”
***
-Scrisoare adresată de Emil Racoviţă prietenului Grigore Antipa,Paris, 25 iunie 1920**„Dragă Antipa,Îţi puseseşi în gând să faci din mine un academician şi ai reuşit în această întreprindere ca şi în celelalte, adică perfect de bine, căci văd că n-ai avut nici o opoziţie, cel puţin făţişă; adresa preşedintelui spune în adevăr că propunerea ta a avut unanimitatea.Îţi mulţumesc şi pentru intenţie şi pentru necazul ce ţi-a dat această întreprindere şi pentru raportul ce ai făcut cu această ocazie.Acum că suntem tovarăşi şi la Academie, ie un rezon mai mult ca să ne punem pe lucru în cele ce privesc chestiunele de învăţământ şi cultură generală.Cum nu ieşti un palavragiu, ci un mare realizator (şi de aceea, totdeauna me-ai fost drag) sper că vom reuşi la ceva; dar despre aceste când voi fi în ţară.Toate aventurile mele ţi le voi povesti la Bucureşti dacă te voi mai găsi când voi trece prin capitală, ori când (şi foarte curând) voi veni din Cluj ca să hărţuiesc administraţiile competente.Deocamdată am să te rog să-mi faci un serviciu.Materialul meu trebuie să sosească în curând la Bucureşti, unde de se obiceiu se vămuieşte.Cum ie vorba de colecţii şi instrumente ar fi un dezastru dacă vameşii noştri ne-ar deschide vagoanele şi lăzile; las că aşi fi nevoit să împachetez totul din nou pentru călătoria la Cluj.Dacă vor să facă o inspecţie pot să facă fără inconvenient la Cluj.Îţi trimit aci alături o cerere către Directorul vămilor şi te rog eu pe baza acelor zise aci ca să obţii cele ce cer.Mai bine ştii ca mine cum să faci ca să obţii satisfacţie.Te pot asigura că m-am ţinut strict de clausele înscrise în legea fundării institutului; tot ce-am făgăduit am executat şi făcut cu belşug.Dar până acum guvernul nu s-a ţinut de cuvînt şi n-a executat nici una din obligaţiilesale.Dacă mă lăsam pe nădejdea guvernului, la Banyuls rămâneam până azi.Poţi deci asigura pe cei care s-ar putea mira că nu me-am reluat postul la Cluj la 1 mai că am făcut posibilul şi imposibilul ca să pot pleca, şi numai din vina administraţiei stau de atâta timp la Paris.Respectele mele Doamnei Antipa.Al tău devotat** Emil Racoviţă
https://www.youtube.com/watch?v=FLTq...j9cUJ3zQPBw4m4
https://www.icr.ro/pagini/emil-racov...ltRUm8E_GXaacM