Iată, în sfîrșit, o întrebare născută din arțag steril și din plictiseală fecundă - cu alte cuvinte, o întrebare filozofică. Una pusă cu facondă și la care, dacă ai citit măcar o listă cu cărți de citit în viața ta, și pe barba netului, nu poți să nu-i răspunzi: cu siguranță, oamenii rafinați de atunci erau împotriva cărților tipărite, și tocmai ăsta era semnul care îi distingea și îi ajuta să treacă drept oameni rafinați. Concluzia: oamenii rafinați nu există și nu au existat niciodată, totul e progres, rafinare, rafinare, rafinare, ad... - ceea ce e de natură să ne facă să nu vorbim cînd sîntem cu acadeaua în gură.
__________________
Thanks to an ancient, closely guarded monastic secret, even the aged can learn to play the piano with no trouble at all.
|