|
* * *
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună,
Florile tale parfumul în ea-și adunară,
Pletele așa-mbelșugate coboară,
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună.
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună,
Iar că puteri ucigașe tu ai în privirea senină,
Nu, eu nu cred că nu știi de-a iubirii lumină:
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună.
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună...
Inima prade-mi acea bucurie ce-i sfîntă:
Ție aproape, de sine își uită și cîntă,
Proaspătă-ți e bogat împletita cunună.
(1847, Volum "Poezii fără titlu", de A. Fet)
__________________
Cinematografia însăși e doar un roman gigantic scris din foarte multe unghiuri și citirea lui durează doar o secundă în viața Universului.
Intensitatea universului în care trăiesc se traduce prin viața cu specia mea și-mi recunosc limitele când conștientizez granițele Universului.
Viață = timp = distanță = viteză = Univers = Poveste = cinematografie.
|