* * *
Doamnă, cuvintele-s făr' de putere, iar doară-n săruturi
e rostul deplin...
Drept e,-n caiete-ale tale-a găsi mi-i plăcut
Gînd și simțire ce, în flux și reflux, îți
opresc
Tocul a pune-n hîrtie ba una, ba alta.
Drept că eu însumi scriu versuri, la muze mă-nchin, -
Drept că-adunatu-mi-am rime destule și metri
aleși...
Scumpă din toate mi-i rima sărutului dat și
întors,
Scumpe cezura pe buze și ritm ne-grădit al
iubirii.
(1842, Volum "Poezii fără titlu", de A. Fet)