Cu dedicatie, va stiti voi
- Gandeste-te ca scrii o poveste.
- Ce fel de poveste ?
- De genul: "A fost odata ca niciodata, cand m-am trezit, m-am pisat, am tras una mica sub dus..."
- Cum ma ajuta asta ?
- Nu stiu. Povestile ne ajuta sa-netelgem lumea.
- Nu stiu sa spun povesti.
- Zi una pe care o stii.
- Ce zici de "Razboi si Pacea" ?
- E o poveste. Totusi as incepe cu ceva mai simplu. Ce zici de "Cei trei ursuleti" ?
(...)
- Ok. A fost odata ca-n povesti, o fetita pe nume Goldilocks.
- Si apoi ?
- Si apoi... Nu stiu frate. A mancat-o lupul. A dat camionul peste ea. E o prostie.
- Incepi cu sfarsitul. Nu poti sa spui o poveste daca nu stii cum se termina. Si lasa lupul. Aia e "Scufita Rosie".
- Cei trei ursi o gasesc pe Goldilocks dormind in patul lor si apoi, ea pleaca.
- Exact. Bun, asta e sfarsitul. Ce s-a intamplat inainte ?
- Unu zice: "Cineva a dormit in patul meu, dar ea e inca acolo."
- Iar inainte a zis: "Cineva sta in scaunul meu."
- Da, si scaunul puiului de urs nu mai e la locul lui.
- Dupa aia ne-ntoarcem la ea cand intra pe usa.
- Mai intai merge prin padure.
- Ordinea e buna. Trebuie sa incepi cu sfarsitul. Noteaza asta.
(The Lookout, 2007)