Cinemagia Forum - View Single Post - Filme (ne)bune (ne)recomandate spre vizionare

alali · 15 May 2017, 22:53

A Clockwork Orange (1971)

Kubrick regizand propriul lui Clockwork Orange; referire stricta la modul cum a fost facuta aceasta adaptare pentru ecran. Burgess, desi in prima faza a fost incantat de cum a decurs ecranizarea, in momentul cand a fost lasat singur sa se confrunte cu parerile critice argumentate, dar mai ales cu consecintele difuzarii publice a acestui film, a constientizat care sunt diferentele subtile care au transformat opera sa in ceva total diferit. Dezamagirea acestuia a fost atat de mare incat a ajus sa-si renege capodopera vietii sale si una dintre cele mai importante carti din literatura engleza. Regizorul a fost si el lovit de aceleasi efecte nefaste starnite de difuzarea lungmetrajului publicului larg. A decis, fara ca sa se consulte cu nimeni, sa retraga pelicula din cinemaurile engleze, aceasta neputand fi vazuta in tara natala a cineastului pana tarziu dupa disparitia acestuia.
Pentru a realiza nuantele nefaste care au schimbat radical povestea, ar trebui facuta o analiza matematica, pe text, atat cel din nuvela cat si pe cel din scenariul filmului.
Primul lucru ce nu are cum sa nu fie observat, este alterarea intregului decor, al tuturor scenelor ce sunt transpuse din carte pe ecran. Beneficiind de un vid descriptiv a cadrului de desfasurare a actiunilor, Kubrick regandeste intr-un mod pornografic, intreaga lume in care se invarte Alex, (Malcolm McDowell). De la cafeneaua stil bistro in care isi consuma laptele plus, pana la casa plina de antichitati a batranei cu pisici, totul e doar despre sex si cu reprezentari explicite. Arma crimei este si ea modificata cu un scop anume de catre regizor.
Suferint de acelasi simptom ca si decorul, personajele secundare au si ele parte de "imbunatatiri". Unele, cele ce reprezentau oameni comuni, muncitori sau functionari, devin un fel de caricaturi triste. Mama, cea care ofteaza pe la usi, in carte, aici pare o scolarita perversa si intarziata ca varsta. Inspectorul insarcinat cu supravegherea tanarului delicvent devine si el din omul obosit si groaznic (ca aspect, neingrijit adica), un portret tipic de functionar, aici pare un proxenet smecher mai perfid chiar si decat Alex.
Omisiunile sunt si ele omniprezente si e oarecum normal pentru un film ce are un timp limitat, sa nu surprinda toata cartea in detaliu. Problema e ca se elimina chiar partile ce intruchipeaza decenta si normalitatea, conflictul intre cele doua lumi. Apare bataia betivului in film, dar nu si a batranului profesor, cel cu cartile sub brat. Pete, unul din "gaskari", unicul care isi gaseste o cale, este lasat in suspensie, nemai prezentandu-se finalitatea povestii sale. Cea de a doua crima, cea din celula nu este nici macar mentionata ca nota de subsol, probabil pentru a nu marca definitv personajul ce trebuie oarecum compatimit ulterior.
Capelanul inchisorii, un caracter oscilant ce probabil face pentru prima data in viata ceea ce e corect, moral vorbind, un personaj avid de putere si functie care pierde orice speranta sa isi realizeze visul, este prezentat fix fara aceasta parte moralizatoare.
Alte puncte unde Kubrick editeaza "fara drepturi de autor" ar fi: seful inchisorii, o gluma lipsita de umor; limbajul unic al acestei opere, exceptionala realizare a lui Burgess, care aici este folosit speculativ, (nicidecum asa cum fusese el gandit de cel ce-l inventase, un paravan care sa-i protejeze cititorii de aceasta natie indepartata si necunoscuta ce vorbeste limbi straine); ori coruperea minorelor din magazinul de muzica, imposibil de ecranizat, insa nu se pune problema omiterii ei, sfarssind in film ca o partida de sex in trei, nimic ilegal, cel mult dpdv etic, discutabil.
Si sa nu uitam crima. O manifestare plina de sarg in film, personajul lui Alex ucigand cu sete, este realizat astfel din cauza ambientului in care este incadrat acesta in momentul fatidic si nu pentru ca asa l-a imaginat creatorul sau.
Discutia ultimului capitol sa o tratam cu mai multa indulgenta si sa acceptam explicatia conform careia adaptarea s-a facut dupa varianta americana a cartii, desi orice regizor implicat 100% in proiect face o minima documentare inainte si nu declara ca nu avea cunostinta de o astfel de situatie..
Concluzie a tot ceea ce am enumerat mai sus e ca filmul are o directie clara, aceea de a transforma un caz particular, izolat si extrem, un simptom mai exact, intr-o boala acuta, generalizata. Intreaga discutie prin care se incearca semnalarea unei posibile viitoare disfunctionalitati a intregului aparat de justitie si/sau de conducere, ce risca sa subjuge, pe nesimtite intreaga societate, este aici
prezentata ca o apocalipsa gata infaptuita. Problema delicata din carte se poate extrapola si folosi deci, pe diferitele paliere componente ale structurilor sociale. Cea din film, prea expresiva si prea concetrata pe violenta ori deviatii sexuale, isi pierde aceasta valenta universala, devenind un simplu manifest al situatiei prezentate. Exact lucrul care transforma dicutia intr-una nociva. Nota 6,00! Nu recomand.

15 May 2017, 22:53	#120
alali Guru Join Date: May 2011 Posts: 871	Portocala devenita necomestibila din pricina tratamentului la care o supune Kubrick. A Clockwork Orange (1971) Kubrick regizand propriul lui Clockwork Orange; referire stricta la modul cum a fost facuta aceasta adaptare pentru ecran. Burgess, desi in prima faza a fost incantat de cum a decurs ecranizarea, in momentul cand a fost lasat singur sa se confrunte cu parerile critice argumentate, dar mai ales cu consecintele difuzarii publice a acestui film, a constientizat care sunt diferentele subtile care au transformat opera sa in ceva total diferit. Dezamagirea acestuia a fost atat de mare incat a ajus sa-si renege capodopera vietii sale si una dintre cele mai importante carti din literatura engleza. Regizorul a fost si el lovit de aceleasi efecte nefaste starnite de difuzarea lungmetrajului publicului larg. A decis, fara ca sa se consulte cu nimeni, sa retraga pelicula din cinemaurile engleze, aceasta neputand fi vazuta in tara natala a cineastului pana tarziu dupa disparitia acestuia. Pentru a realiza nuantele nefaste care au schimbat radical povestea, ar trebui facuta o analiza matematica, pe text, atat cel din nuvela cat si pe cel din scenariul filmului. Primul lucru ce nu are cum sa nu fie observat, este alterarea intregului decor, al tuturor scenelor ce sunt transpuse din carte pe ecran. Beneficiind de un vid descriptiv a cadrului de desfasurare a actiunilor, Kubrick regandeste intr-un mod pornografic, intreaga lume in care se invarte Alex, (Malcolm McDowell). De la cafeneaua stil bistro in care isi consuma laptele plus, pana la casa plina de antichitati a batranei cu pisici, totul e doar despre sex si cu reprezentari explicite. Arma crimei este si ea modificata cu un scop anume de catre regizor. Suferint de acelasi simptom ca si decorul, personajele secundare au si ele parte de "imbunatatiri". Unele, cele ce reprezentau oameni comuni, muncitori sau functionari, devin un fel de caricaturi triste. Mama, cea care ofteaza pe la usi, in carte, aici pare o scolarita perversa si intarziata ca varsta. Inspectorul insarcinat cu supravegherea tanarului delicvent devine si el din omul obosit si groaznic (ca aspect, neingrijit adica), un portret tipic de functionar, aici pare un proxenet smecher mai perfid chiar si decat Alex. Omisiunile sunt si ele omniprezente si e oarecum normal pentru un film ce are un timp limitat, sa nu surprinda toata cartea in detaliu. Problema e ca se elimina chiar partile ce intruchipeaza decenta si normalitatea, conflictul intre cele doua lumi. Apare bataia betivului in film, dar nu si a batranului profesor, cel cu cartile sub brat. Pete, unul din "gaskari", unicul care isi gaseste o cale, este lasat in suspensie, nemai prezentandu-se finalitatea povestii sale. Cea de a doua crima, cea din celula nu este nici macar mentionata ca nota de subsol, probabil pentru a nu marca definitv personajul ce trebuie oarecum compatimit ulterior. Capelanul inchisorii, un caracter oscilant ce probabil face pentru prima data in viata ceea ce e corect, moral vorbind, un personaj avid de putere si functie care pierde orice speranta sa isi realizeze visul, este prezentat fix fara aceasta parte moralizatoare. Alte puncte unde Kubrick editeaza "fara drepturi de autor" ar fi: seful inchisorii, o gluma lipsita de umor; limbajul unic al acestei opere, exceptionala realizare a lui Burgess, care aici este folosit speculativ, (nicidecum asa cum fusese el gandit de cel ce-l inventase, un paravan care sa-i protejeze cititorii de aceasta natie indepartata si necunoscuta ce vorbeste limbi straine); ori coruperea minorelor din magazinul de muzica, imposibil de ecranizat, insa nu se pune problema omiterii ei, sfarssind in film ca o partida de sex in trei, nimic ilegal, cel mult dpdv etic, discutabil. Si sa nu uitam crima. O manifestare plina de sarg in film, personajul lui Alex ucigand cu sete, este realizat astfel din cauza ambientului in care este incadrat acesta in momentul fatidic si nu pentru ca asa l-a imaginat creatorul sau. Discutia ultimului capitol sa o tratam cu mai multa indulgenta si sa acceptam explicatia conform careia adaptarea s-a facut dupa varianta americana a cartii, desi orice regizor implicat 100% in proiect face o minima documentare inainte si nu declara ca nu avea cunostinta de o astfel de situatie.. Concluzie a tot ceea ce am enumerat mai sus e ca filmul are o directie clara, aceea de a transforma un caz particular, izolat si extrem, un simptom mai exact, intr-o boala acuta, generalizata. Intreaga discutie prin care se incearca semnalarea unei posibile viitoare disfunctionalitati a intregului aparat de justitie si/sau de conducere, ce risca sa subjuge, pe nesimtite intreaga societate, este aici prezentata ca o apocalipsa gata infaptuita. Problema delicata din carte se poate extrapola si folosi deci, pe diferitele paliere componente ale structurilor sociale. Cea din film, prea expresiva si prea concetrata pe violenta ori deviatii sexuale, isi pierde aceasta valenta universala, devenind un simplu manifest al situatiei prezentate. Exact lucrul care transforma dicutia intr-una nociva. Nota 6,00! Nu recomand.