[mirodoni]

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA

Referitor la
Propunerile Ministerului Culturii de modificare a O.G. nr.39/2005 privind Cinematografia,
Concursul de proiecte cinematografice

http://cultura.ro/articol/1107 articolul din cultura.ro
http://cultura.ro/uploads/files/2005.pdf modificări propuse de Ministerul Culturii

A. Referitor la Punctul 1.a. Secțiunea filmelor de micro-buget; Micro-buget pentru susținerea și încurajarea noilor antreprenori/producători din domeniu, de asemenea pentru încurajarea experimentului cinematografic și a noilor talente...

Acest punct nu corespunde cu „premisele de lucru” enunțate la capitolul „Context și obiective”, respectiv Punctul 4. Eficientizarea utilizării banului public.
Această premisă presupune rezultate pe măsura investițiilor, adică filme cât mai multe și cât mai bune. Acest lucru nu se poate obține prin discriminare pozitivă, ci aplicând condițiile economiei de piață, respectiv cadru concurențial corect.
Este vorba de Industrie Cinematografică, nu se justifică încurajarea neloială a „noilor antreprenori”, care nu au cu ce se legitima, în timp ce antreprenorii consacrați, care au făcut investiții importante, nu au fonduri. „Tinerele talente” și „filmele experimentale” trebuie încurajate pe alte paliere, din alte fonduri, cum ar fi cineamatorismul și filmul de scurtmetraj. Promovarea trebuie făcută numai pe criteriul valorii, nu al vârstei, în caz contrar este (sin)ucidere profesională.
Rolul Ministerului Culturii este promovarea Filmului Românesc de calitate, nu finanțarea unor firme private

De aceea propunem:
1.Eliminarea punctului 1.a din actualele propuneri ale MC.
2.Susținerea, inclusiv financiară, a cineamatorismului.
3.Mărirea bugetului pentru filmele de scurtmetraj.
4.Promovarea filmului de scurtmetraj prin dezvoltarea unor rețele de difuzare speciale în săli de cinema, pe canale TV sau internet, care să includă și multe festivaluri/concursuri interne.
5.Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Educației, care deține monopolul tineretului. Pentru aceasta, filmele trebuie să aibă un caracter subtil educativ și să se renunțe la obscenitățile ostentative și pornografia care nu se justifică dramaturgic.

B. Referitor la Punctul 2. Evaluarea proiectelor (cinematografice) se va realiza pe baza unui Regulament de concurs, care ia în calcul atât calitatea scenariului și a proiectului cu care se aplică, cât și realizările anterioare ale regizorului și producătorului, pe baza unor criterii comune de apreciere.

Principiile regulamentului trebuie enunțate în textul Legii, pentru că sunt numeroase exemple în care, în alte domenii, reglementările ulterioare, contravin textului inițial al legii.

Evaluarea scenariului trebuie complet separată de evaluarea producătorului/regizorului.

Scenariștii nu au fost reprezentați în colectivul de redactare al modificărilor propuse pentru O.G. nr.39/2005 și nu se regăsesc reglementări care să-i situeze la același nivel cu ceilalți beneficiari enumerați, respectiv regizori și producători, privind evaluarea și luarea deciziilor. Toți regizorii și producătorii beneficiază de dreptul constituțional la evaluare, în cadrul proiectelor cinematografice, dar scenariștii, nu, deoarece nu pot preda scenariile lor direct comisiei de evaluare, ci unui producător, care nu este obligat în niciun fel să organizeze o selecție de scenarii, și nici nu ar avea obiectivitatea necesară, atâta timp cât toți producătorii au propriile lor scenarii, sau au regizori scenariști.
Astfel se încalcă Punctul 3. din „premisele de lucru”, capitolul „Context și obiective”, din actualele propuneri ale MC, și anume: Aplicarea principiului neutralității și tratamentului egal față de toate categoriile de beneficiari;.

De aceea propunem:
1.Depunerea scenariilor de către scenariști direct la Comisia de evaluare a scenariilor și formarea numai după evaluare a „proiectelor cinematografice”.
2. Elaborarea unor criterii detaliate și clare de evaluare a unui scenariu. Cu punctajul oficial, producătorii independenți pot găsi mult mai ușor sponsori pentru completarea bugetului.
3.Evaluarea scenariilor să fie finalizată printr-un referat de evaluare.
4.Constituirea unei comisii cu mai mulți experți pentru fiecare criteriu de evaluare a scenariului, în total mai mult de 25 de persoane.
5.Elaborarea unor criterii de atestare a membrilor comisiei de evaluare.
6.Asigurarea diversității în comisie și permanetizarea acesteia pentru a avea un progarm coerent, fără influențe politice de conjunctură.
7.Scenariile evaluate să poată participa la sesiuni succesive fără o nouă evaluare, ceea ce ar micșora considerabil volumul de lucru.
8.Mărirea ponderii scenariului în punctajul final de la 50% în prezent, la 70 sau chiar 80%.
9.Evaluarea regizorului/producătorului să se facă cu pondere majoritară pe concepția de realizare a noului film, și minoritară pe realizările anterioare.
10.La evaluarea regizorului/producătorului să se țină cont nu numai de durata filmelor realizate, dar și de complexitatea acestora, respectiv număr de personaje, condiții și filmări speciale, originalitate.
11. Pentru evitarea conflictelor ulterioare, declarația pe proprie răspundere a membrilor comisiei pentru scenarii trebuie extinsă. Astfel, dacă un membru recunoaște un scenariu ca fiind al unui apropiat, să se recuzeze pentru acel scenariu, iar toate scenariile și/sau subiectele cinematografice proprii să le aibă protejate la agențiile specializate și să declare aceasta, astfel încât să nu li se poată reproșa că s-au inspirat din scenariile concurenților.

În acest fel, celelalte prevederi privind încurajarea tinerelor talente, a noilor antreprenori sau regizori începători nu mai sunt necesare, iar evaluarea acestora va avea doar rolul departajării între ei, nu mărirea artificială a punctajului final . Automat, calitatea scenariului va asigura calitatea filmului.

C. Referitor la Punctul 3. Revizuirea și simplificarea Regulamentului, având la bază principiile enunțate mai sus, vor avea loc într-o etapă ulterioară, în urma unei consultări publice mai ample cu sectorul cinematografic și vor fi adoptate prin Ordin de Ministru;

Regulamentul trebuie simplificat prin detaliere, iar principiile trebuie deja enunțate. În caz contrar, din cauza ambiguităților, se va amâna foarte mult elaborarea noului regulament, respectiv aplicarea legii, iar acesta ar putea fi permanent modificat, ceea ce ar afecta predictibilitatea scontată.

Principiul de bază care ar elimina multitudinea de contestații și nemulțumiri și ar asigura succesul filmului românesc ar fi recunoașterea ponderii valorii scenariului în valoarea unui film, respectiv permiterea accesului scenariștilor din afara sistemului.

De aceea propunem:
1.Enunțarea suficient de detaliată a principiilor regulamentului concursului de proiecte cinematografice, incluzând separarea evaluării scenariilor de evaluarea regizorului/producătorului.

D. Referitor la Punctul 4. Se renunță la secretizarea primei etape de concurs de proiecte, încurajându-se transparența și responsabilitatea decizională;

Prin secretizare s-a înțeles până acum ne-cunoașterea numelui scenaristului, pentru ca lectorul să nu aibă posibilitatea favorizării unui scenarist/scenariu cunoscut. Este un fals motiv, deoarece, dacă se pleacă de la premisa unei neîncrederi, oricând se poate găsi un alt element prin care scenaristul să fie deconspirat. S-a mers până la eliminarea titlului scenariului, ca fiind un element de recunoaștere, ceea ce este o aberație, deoarece titlul face parte integrantă din creația artistică, chiar dă, sau ar trebui să dea, cheia lecturării. Oricând primul cuvânt din scenariu poate fi un element de recunoaștere, sau numele unui personaj!
Desecretizarea, însă, nu ar duce în niciun caz la transparența și responsabilitate decizională, pentru că nu are cum, în schimb, ar putea influența lectorul prin notorietatea numelui scenaristului.

[B]De aceea propunem:[/b]
1.Numele scenaristului să rămână secret în etapa de evaluare.
2.Titlul scenariului să se mențină și să nu fie considerat element de recunoaștere.

E.Referitor la reglementările care încă sunt în vigoare
Propunem:
1.Eliminarea OMC nr.2780/18.11.2014, care a fost emis cu scopul favorizării începătorilor, prin interzicerea realizatorilor de lungmetraje să participe în competiția de scurtmetraje, dar a apărut imposibilitatea realizatorilor de scurtmetraje să participe la competiția de lungmetraje.
2.La categoria „dezvoltare de proiect” , finanțarea să fie nerambursabilă și să se facă sub formă de drepturi de autor, în limita bugetului stabilit, cu obligația ca pe o perioadă determinată să nu poată participa decât la concursurile organizate de CNC (ANC), iar dacă vor fi refuzate, autorul să poată dispune liber de acestea.
În primul rând, intrând la categoria „cercetare”, conform reglementărilor în acest domeniu, finalizarea nu e obligatoriu să fie pecuniară. Ca urmare, nu se justifică obligativitatea returnării banilor în cazul în care scenariul rezultat nu câștigă un concurs CNC. Nu are niciun sens argumentul că scenaristului i se asigură existența pe perioada creației, dacă existența lui este pusă în pericol în momentul în care i se vor lua banii înapoi. Dacă CNC (ANC) nu-și permite să „piardă” acești bani, atunci să renunțe la această categorie amăgitoare din concurs.
În cazul filmelor de ficțiune, „dezvoltarea de proiect” trebuie să fie o formă de încurajare a proiectelor promițătoare aflate în fază incipientă, sinopsis sau treatment. Proiectele să fie ierarhizate de Comisia pentru scenarii suplimentată cu regizori și producători, cât mai mulți la număr, de preferat neremunerați, interesați să descopere subiecte cinematografice pe care să le dezvolte împreună cu autorii de drept. Prin referatele de evaluare, să fie încurajați cei care au ceva de spus în domeniul creației cinematografice, prin aprecieri sau critici constructive, și descurajați cei lipsiți de talent.
Credem că se impune o analiză obiectivă a rezultatelor de-a lungul anilor a acestei categorii a concursului CNC pentru a i se vedea (in)eficiența.


F.Alte considerente.
Propunem:
1.Găsirea unor modalități de popularizare gratuită a filmului românesc pe canalele TV, în cadrul emisiunilor de știri sau culturale. În lipsa acestora, în cadrul emisiunilor sportive care ar trebui să devină cultural-sportive.
2.Pentru aceasta, cineaștii trebuie să fie conștientizați că filmele lor trebuie să răspundă indirect și subtil unei comenzi sociale, de educație, cultură, sau chiar protecția mediului, dacă vor să folosescă bani publici. Cu inspirație și talent, presupunând, probabil, mai mult efort, nu ar putea să apară senzația de îngrădire a creației artistice.


Soluțiile propuse sunt în favoarea Filmului Românesc, nu al unor persoane fizice sau juridice.