[rvn]

un film ca a acesta trebuie privit si inteles din doua unghiuri. primul, ar fi acela al timpului (anului), cand se petrece actiunea. al doilea, ar fi anul in care Shepitko realiza aceasta "capodopera", cum ai numit-o, cu un entuziasm usor exagerat, dar, ma rog, asa se intampla atunci cand suntem inca sub "hipnoza" vizionarii recente a unui film care ne marcheaza emotional.
nu stiu cat de mult se poate incadra "The ascent" in cate goria filmelor pure de razboi. nu am vazut transee, nici vorba de obuze aruncate peste tot si nici de fum gros ca ceata, prin care abia se intrezaresc resturi de carne sfartecata. nu am auzit gemete de durere, nu am vazut raniti adunati de pe campul de lupta,nu am vazut nici un tanc inaintant cu senilele,calcand pe cadravre. si-atunci, unde-i razboiul?
actiunea se petrece,insa, in vremea razboiului, in vremea celui de-al doilea razboi mondial, la inceputul ofensivei germane spre rasarit, cand Rusia era o tara macinata de razboiul de civil si teroarea lui Stalin. armata germana, incerca sa controleze un teritoriu imens si ostil. pe langa iarna grea (excelent redata alb-negru in film), trebuia sa infrunte si opozitia populatiei din zonele ocupate. cred ca toti am vazut filme despre ocupatia germana in Franta si rezistenta franceza, de exemplu, ca sa fac o comparatie tematica, insa, vazand "The ascent", mi-am dat seama ca, in filmul rusesc, aproape ca nu exista nici un fel de cosmetizare. nu ma refer aici la falsificarea istoriei, ma refer la realizarea cinematografica, pornind de la imaginea alb negru, atat de inspirata, mai ales pentru crearea senzatiei autentice de iarna siberiana, de moarte, de foamete, de viata grea in vreme de razboi si terminand cu simbolistica multor secvente, in special acelea in care apare chipul personajului principal.
din acest punct de vedere, filmul mi se pare remarcabil si este normal sa-ti pui intrebarea, cum a fost posibila realizarea lui in plina epoca comunista, mai ales in Rusia? intr-adevar, exista ceva asemanari cu stilul lui Tarkovski, deatlfel, "Stalker" si "The ascent" au in comun un actor(nu ca ar fi relevant), si daca nu ma insel, au acelasi an de aparitie. e clar ca exista in Rusia, la acea vreme, o tendinta de reconciliere, poate o perioada de acalmie a masinii decenzura, controlata, evident, cu un scop,de la Kremlin.mi-a ramas intiparit in minte, cum s-a prezentat Sotnikov in fata anchetatorului, in dimineata executiei. ultimul lucru spus, "sunt bolsevic.", cred ca a fost esential pentru definirea, propagandfistic vorbind, a eroului de razboi care nu tradeaza nici mort (sau ars cu fierul inrosit). cliseul e prea evident si, sincera sa fiu, are tendinta, cumva, sa plictiseasca, parca nu mai emotioneaza, desi, sunt convinsa ca,istoria adevarata, a insemnat mult mai multe orori, de neimaginat...