[rvn]

Cu toate astea fiind copil si necunoscand alt mod de viata, nu am resimtit asta ca ceva oprimant, cel putin nu in mod constient. Iar acum, la peste 25 de ani de cand lumea aia nu mai exista, am o anumita nostalgie regasind-o in Coreea de Nord. Nu e o simpatie fata de comunism sau regimul de acolo, ci pur si simplu un interes fata de ultimul loc din lume unde oamenii traiesc ce am trait eu insumi. Sigur, Romania si Coreea comuniste nu sunt identice, dar asa cum se stie Ceausescu s-a inspirat din regimul lui Kim Il Sung si viata la noi in anii '80 a preluat multe elemente de acolo, pe langa cele care existau deja inerent in toate tarile comuniste.

cred ca singurii care au simtit oprimare, au fost aceia care s-au opus: taranii dupa ce fusesera deposedati de pamanturi prin cooperativizare,intelectualii, dupa ce li se anulase libertatea de exprimare. oamenii obisnuiti simteau oprimarea prin lipsa acuta de bunuri de larg consum si prin indoctrinare, dar vezi, aceste doua mari pacate ale comunismului sub regimul lui Ceausescu, au venit dupa ce romanii cunoscusera o fata mai blanda a lui, aceea care fusese intoarsa in anii 70 spre occident si tocmai de aceea ne place sa spunem ca dupa ce a vizitat China si alte state totalitare, Ceausescu ar fi schimbat definitiv, soarta socialismului in Romania, inspirandu-se de la conducatorii lor. asa o fi, dar nu stiu...cultul personalitatii cred ca ar fi aparut oricum, manifestat intr-un fel asemanator, fiindca el este baza, fundamentul, oricarei dictaturi.
m-a uimit un pic interesul tau pentru Coreea. ai spus ca ai citit carti si articole, ai vizionat filme. motivele pentru care ai facut lucrul acesta sunt cunoscute numai de tine, sincer, rar am intalnit persoane care sa transforme in pasiune, un simplu interes informational. putini sunt si cei care sunt curiosi sa afle lucruri despre Coreea si coreeni, chiar si acum, dupa ce ai deschis topicul acesta. de ce? fiindca empatia de care vorbeai este in mare parte anulata de lipsa de interes pentru lucruri care nu afecteaza in plan personal, asta pe de-o parte, iar pe de alta parte, nu-mi dau seama daca exista afinitati intre noi si ei, cel putin din videoclipul cu turul culinar, nu cred!
nu neg faptul ca mica ta introducere m-a incitat, m-a oprit pentru cateva minute de meditatie, dar ca sa pot merge mai departe pe firul discutiei, trebuie aprofundat. eu astept sugestii. sunt deschisa pentru vizionarea unor documentare, astept sa pui ceva poze pe-aici, banuiesc ca ai o colectie, daca tot te-a fascinat subiectul...orice crezi tu ca este interesant de stiut si de vazut, pentru a ne captiva interesul.
eu intotdeauna am comparat Coreea cu Germania. evident, prin prisma granitei care a despartit cele doua tari in doua. zidul Berlinului nu mai exista de 25 de ani, am avut norocul sa vad doar urma lui pe asfalt, dar stiu, am vazut mai demult, un documentar interesant la TV despre granita dintre Coreea de Nord si de Sud si nu-mi venea sa cred cat de subtire este pacea dintre ele si cat de periculos este sa traiesti si sa muncesti in aceasta zona. este uimitor cat de putin desparte saracia de bogatie, inapoierea de progres, libertatea de lipsa ei. astea sunt lucruri interesante de stiut si sunt convinsa ca din asemenea exemple invatam sa apreciem cum se cuvine diferenta dintre pace si razboi, dintre viata si moarte la propriu, nu la figurat.