Mi s-a parut un film solid, bine inchegat, dar dupa care nu ramai cu mare lucru. Alegerea imaginii alb-negru e complet inspirata, culorile ar fi afectat atmosfera. Limbajul arhaic contribuie si el la crearea unei lumi proprii. In ceea ce priveste cat de fidel ar reda epoca, asta e ceva ce aproape nimeni din spectatori nu poate aprecia si oricum e un film artistic asa ca are dreptul sa divagheze de la realitate.

Problema principala pe care o am cu el e gloom-ul perpetuu, specific multor filme romanesti si nu numai. Cam toate personajele sunt abuzate si in general sunt dispuse sa abuzeze pe altii la randul lor. Desi are ceva umor, nu exista momente vesele cu adevarat, pana si cand chefuiesc se intampla diverse agresiuni, meditatii directe sau indirecte la cat de naspa e viata etc. Nu sunt mare amator de filme de entertainment, dimpotriva, imi plac mai degraba dramele si filmele dificile. Dar in Aferim nu am simtit ca regizorul ar avea cu adevarat ceva profund sau original de comunicat. Mda, tiganii erau robi, societatea de atunci era lipsita de cultura, primitiva etc. Dar stiam deja asta. Personajele sunt pitoresti si asta ajuta sa nu te plictisesti, dar e greu sa te atasezi de ele. Dialoguri de genul "oare peste sute de ani oamenii o sa-si aminteasca de noi bla bla" sunt ieftine, la fel ca si scena soc obligatorie de la final.