[alali]

Oscar 2015

Revin azi, dupa-amiaza tarziu, dupa o noapte alba, nu ca sa postez o cronica a vreunui film, ci o cronica a unui eveniment. Oscar 2015.
O editie parca de cumpana, ca tot am trait momente de cumpana in ultimul an, de la alegeri capitale, nu doar in tara noastra ci si in europa, terminate sau in curs de realizare, si pana la tratate de pace.
Iar aceasta editie hotaratoare, a si fost tratata ca atare. Mesajul central a fost "bucuria filmului" sau de ce nu "bucutati-va de film". Pe un fond tot mai critic, mai exigent, filmul a devenit un subiect de polemica mai peste tot. Omniprezentele tabere care au unic scop sa desfiinteze, sa analizeze intr-o interpretare metaforica atunci cand vantul le este favorabil sau in alte dati literara, sintactica chiar, cand prima varianta nu sustine samanta furtunii si a scandalului, au creat un curent distrugator si denigrator pentru aceasta arta. Mai nimeni nu se mai bucura de un film de entertainment. Toti cauta cultura in forma pura, acurateti sau studii de caz. Nimeni nu mai vrea o poveste. Termenul de blockbuster a capatat o conotatie peiorativa. E un fel de insulta daca este atasat unui film. Sa nu mai vorbesc de cinemaul american, care este discreditat total de noul val, ei preferand cinemaul rusesc, cel italian, francez iar mai nou iranian, israelian si de unde o mai batea vantul schimbarii. Iar daca pomenesti de Hollywood, esti crucificat fara nicio retinere.
Nimeni nu contesta si creatiile europene, asiatice, sau sud-americane. Rasar si de acolo capodopere. Poate creatii mai importante decat cele trans-atlantice. Dar sa nu uitam totusi si rolul hollywood-ului in evolutia acestei arte. Unul hotarator. Un bastion in intregul secol 20.
In secolul 21, mai exact in anul de gratie 2014, tot cinemaul italian reusea sa produca in jurul a 20 de pelicule, cel francez in jurul a 50, cel spaniol nici 15, cel romanesc in jurul a 10 filme, cel german in jurul a 50 iar cel mai prolific cinema nonamerican, cel britanic, nici 15, e adevarat ca printre ele se numara si The Grand Budapest Hotel sau The Imitation Game, dar la fel de adevarat e si ca, in multe tari civilizate, filmele au co-finantare transatlantica, deci iarasi o imixtiune a dracului in arta adevarata. Plus ca 90% din filme apeleaza la o companie hollywod-iana pentru distributie, fara de care filmul este condamnat la necunoastere. (a se vedea chiar si multumirile reprezentantilor poloniei de aseara).
De restul tarilor nu are rost sa vorbim, majoritatea creand filme cat sa le numeri pe degetele de la o mana. Si aici vorbesc de cantitate, nu de calitate. Ca daca e sa cautam calitatea... ramanem cu o selectie mondiala de ordinul a zece, cinsprezece filme.
In tot acest timp blamatii corporatisti au produs o medie de 5 filme pe saptamana in tot anul 2014. Cam cat o tara intr-un an. Si aici am vorbit despre anul 2014. Daca ne uitam mai in urma, incepand de prin anii 2000, situatia e dramatica.
E adevarat ca snobii zilelor noastre, beneficiind de o paleta larga de productii ale anilor trecuti, au de unde alege filme bune, foarte bune sau capodopere, non-americane. In fiecare an in restul lumii au aparut creatii superbe, unele semnate de regizori de geniu; Dar putine. Nici acest demers, de a-ti pune la curent cunostintele cinematografice parcurgand si aceste filme nu este de blamat. Ba din contra, de laudat. Cu siguranta iti desavarsesti cultura ta atat in domeniu dar nu numai. Cu siguranta cresti in intelegere, in gusturi, in cunostinte. Dar de aici, pana la a ajunge sa dai cu pietre in bastionul ultimei 100 de ani de cand a luat nastere aceasta arta, e mitocanie crasa.
Iar ceremonia oscarurilor 2015 despre asta a si fost. Despre repunerea in drepturi a acestei arte-industrii. Una de divertisment de placere. Si a facut-o cu un nesperat succes. Un spectacol placut, cu un suflu tineresc, cu un umor bun si care a omagiat creatiile trecute.
Si un mare plus pentru desemnarea castigatorilor, care, desi erau multe semne cum ca altii ar fi fost preferati dinainte, au fost in final desemnati pe merit. Ba mai mult, chiar si acolo unde nimeni nu se astepta, la sectiunea de regie, a castigat artistul in detrimentul ideii fara continut.
Un 10 pentru gala din acest an!