cand am spus ura, ma refer la acest fel de a trata propunerile ca pe afronturi personale. Nu are nimeni treaba cu cine ce a propus. Eu cel putin am discutat doar filmul si atat. Chiar nici nu stiu exact cine si ce a propus. Nici nu ma intereseaza prea tare acest aspect.
Dar revenind la film, un lucru interesant pe care l-am citit despre acest film anume, e modul in care Gazzara a fost ghidat sa joace rolul. Aflat in dificultatea de a intra in pielea personajului, Cassavetes zicese, a avut o discutie cu Gazzara in care i-a explicat ce a trait si vazut pe propria piele vis-a-vis de legaturile cu acesti mafioti. Iar marturiile lui Gazzara sunt intrigante daca nu revelatoare in ceea ce priveste filmul. Si spune Gazzara ca povestindu-i despre acesti oameni lipsiti de scrupule, a inceput sa planga (Cassavetes). Atunci Gazzara a avut o revelatie si si-a dat seama ca regizorul vede in acesti oameni niste distrugatori de vieti, de vise, de familii...
Mi se pare foarte interesant acest mod de implicare...
dar, inca o data spun ca, Gazzara nu este, sau nu pare cel putin atat de afectat de acesti mafioti. El este prea calm, prea calculat, prea filosofic. dpmdv.
|