Natural ca primele sarmale ies impecabile,mici si impachetate perfect,iar spre final se maresc pentru ca obosim si ne cam pierdem rabdarea.Deci,stiu despre ce vorbesti
Ai dreptate ca biscuitii,fiind curati ca lacrima,adica facuti de mine fara nici un conservant nu meritau asociati cu struguri.Tot ce este fruct in extrasezon,e "fals", pe undeva un surogat.Dar recunosc ca n-am ajuns la asa exigente incat sa nu mananc fructe decat in perioada lor.Macar de-ar fi doar fructele sursa mea de chimicale, am insa pacate mai mari
Biscuitii pana la urma s-au dovedit buni,nu ma laud.S-ar putea sa ma mai joc cu felurite ingrediente,cine stie,poate ajung sa-i fac si din faina
Astept sugestii.
Problema a fost ca nu am realizat cat trebuie lasati la cuptor,mi se tot parea ca sunt cruzi si i-am ars nitel.Asta mi-a adus insa aminte de copilarie,cand preferam mereu marginile arse si crocante ale prajiturilor facute de mama la tava,pe care ea le indeparta.
Cu obsesia pentru aspect nu prea stiu ce sa spun.Echilibrul presupune si sa ne bucuram de viata.Iar bucuriile sunt si ele de fel si fel :de la blugi irezistibili in care trebuie sa intram,pana la tavi cu placinte aurii.
Cica cu timpul blugii incep sa piarda teren in fata tavilor
