[alali]

Cat privesc recomandarile tale, chiar am incercat. Mult de tot. Am citit o groaza de recenzii de rewiev-uri, de pareri. Am discutat si verbal cu "sustinatori" ai acestor productii. Din pacate nu m-a convins niciun argument.
Cum spui tu, ca studiu e interesant. Dar ca si creatie, in ansamblu... nu! E ca si cand am considera in pictura ca studiile, care apropo nici nu au nume, ele denuminduse patrat pe fond alb, studiu numaru 1, etc, sunt mai importante sau la fel de importante ca si o opera desavarsita, in toata splendoarea ei.
E de discutat, si probabil ca sunt mai multi sustinatori ai studiului decat a operei cu mesaj. In fond, asta li se si inoculeaza in perioada lor de pregatire. Asa cum in alt domeniu ni se inoculeaza altfel de cunostinte "de baza". Apoi toata viata ne-o ghidam dupa ele, vrand, nevrand.
Despre partea cu labilitatea de a cadea intr-o extrema, doar pentru a compensa o trauma sau un esec, fie el si de perceptie, NU CRED ca e prea asa...
Chiar nu ma simt un frustrat. Sunt un detestator al prejudecatilor, al prostiei, dar in niciun caz al indivizilor diferiti de mine. Chiar ii gasesc fascinanti.
Sunt sanatos, am un copil.... o minune! Si unde mai pui ca am reusit si sa scap de Romania si de aerul bolnav de acolo.
Asa ca, nu fac astfel de catalogari din frustrare ci din convingere. Incerc sa cantaresc pe cat imi sta in putinta mesajul final. Iar daca el contravine tuturor convingerilor mele... resping opera in ansamblu.
Stiu ca si Ireversibil, ca film este o creatie artistica. Pentru unii. La fel cum si Saw sau A serbian film. Dar eu, in afara de unele idei, relativ ok, nu vad o opera. Ci doar un experiment menit sa creeze senzatii, si sa corupa. Dar cel mai dramatic ar fi daca la final s-ar spune ca asta e normal, asta e un om genial, si ca daca nu faci asa sau nu esti asa sau nu gandesti asa, esti banal. Cu asta nu sunt eu deacord. (3 de sau, dar inchide si tu putin ochii si nu baga in seama chiar toate greselile de redactare sau de exprimare. Prea multe sentimente ingramadite deodata in micile burice ale degetelor.)

Ps. O sa am ocazia sa ma duc sa revad Saturn devorandusi fiii, si celalalt recomandat de tine, pe care, trebuie sa recunosc, prima oara l-am scapat. Eram prea ocupat sa gasesc expozitia Rembrandt, pe care niciun indrumator nu stia sa o localizeze, ca in final sa o gasim. Era formata dintr-un singur tablou.