Ba mai mult: după ce am re-citit acum tot acel topic pus sub lacăt (
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...=92188&page=9), şi mai ales după trecerea unor ani buni, am putut să mă lămuresc pe deplin asupra motivelor concrete ce'au dus la măsura desperată a banării mele fără ca să fi încălcat absolut niciun punct din regulament:
- prin terminologia introdusă de mine am dus discuţiile despre film la un cu totul alt nivel, neobişnuit pe aici.
Astfel, spre final, adică tocmai când nu (mă) mai suporta, chiar moderatorul numit ŞtefanDo, scria că se vede obligat ca să îmi şteargă ultimele...15 comentarii: de ce?! Nu pentru că ar fi avut vreo...singură greşeală sau confuzie, ci tocmai pentru că vizau un nivel mai degrabă filozofic, decât de...şuetă. Ca atare cel mai mult l'a şocat pe respectivul moderator comment-ul meu în care am dat reţeta unui bun critic de film. Atât!
Doi la mână: majoritatea covârşitoare (dacă nu cumva chiar toţi forumiştii), nu au putut să înţeleagă un lucru, adică un principiu ştiinţific (mai exact psihanalititc) al criticii de artă în general: că niciun critic nu trebuie să se preocupe de intenţiile artistului ctiticat ci doar cu ceea ce i'a ieşit, adică cu opera lui ca atare.
De aici şi acuzele vehemente culminând cu cele ale lui "Legardere": cum de îţi permiţi tu, un necunoscut, ca să decretezi că ştii mai bine ca un Mungiu, ce o fost în capul lui!?
Asta'i cam tot.
PS Bineînţeles că de aici şi până la...banare, e cale lungă.
Nu şi la noi.
Trăim în România.
Unde banarea o fost pentru foarte mulţi ani...fizică.
Adică totală.
Punct.