Originally Posted by Chambord:
Originally Posted by bremen1980:
|
criminalii reusesc sa devina mai simpatici , tocmai pentru ca sunt atat de umani , iar raul este prezentat ca fiind atat de banal ( folosind celebra expresie a Hannei Arendt) , atat de normal .
|
Dar nu e asta chiar cea mai grotesca valenta a artei ? De zaharina, de fals indulcitor a ceva otravitor ? Banalizarea raului (cazul acestui film) sau mascarea/justificarea unor deviatii atroce (ex. Michael, un film din competitia caneza de acum cativa ani) sau propaganda unor idealuri care lasa in urma munti de cadavre (Potemkin, Earth, Triumph of the will, etc) sunt cele mai perverse si rejectabile jocuri sub passpartout-ul artei. |
E totusi o diferenta semnificativa intre documentarul asta si filmele pe care le-ai amintit .
''
The Act of Killing '' ne arata ca raul este banal , omniprezent , cotidian si pentru a fi aratat nu are nevoie de o recuzita speciala .Raul e usor de recunoscut , insa de cele mai multe ori , din exterior .
Cand te afli '' inauntru '' e uneori mai greu sa-l discerni si tocmai de aia e nevoie de o diferentiere , de o ingrosare , de masti diabolice si sange artificial . E paradoxal , dar asa pare ca functioneaza in cazul asta : crimele adevarate sunt banale /banalizate , reprezentarea masacrelor emotioneaza . Unul cazut pe strada te lasa indiferent , dar plangi de rupi camasa la un film .
Apoi nu poti face comparatii pentru ca filmele tale sunt ideologice si propagandistice in mod voit si explicit in timp ce acest documentar nu serveste decat adevarul si ( sa zicem ) o ideologie democratica.