Originally Posted by bremen1980:
|
Repet , in fata dramelor uriase care au loc in toata lumea nu stiu cat mai conteaza faptul ca dupa 20 de ani de caznicie nu ma mai iubeste nevasta .Conteaza pentru mine si nevasta/ copiii /socrii mei .
|
Mda, nu demult am trecut si prin Ivan Denisovici. Exact cu nenoriciri din alea de magnitudini otv-iste, daca mi-e permis sa zis asa fara sa fiu peiorativ. Si se simte si la Soljenitin acelasi stil straveziu subtil-superficial si sacaitor ca un preservatiff. Bine, sa presari metafore din alea obraznic de elegante in contextul dat ar fi parut obscen, daca stau sa ma gandesc acum (din acelasi motiv pt care zicea Adorno - stiu ca l-a citat Gorzo recent in privinta asta, dar ma-ntalnisem cu textul dinainte - ca dupa Auschwitz nu mai ai cum sa indraznesti sa scrii poezie), dar pe mine unul nu m-a prins cu prea mare vlaga intregul stil-continut. Dupa Herta Muller, Casa Mortilor lui Fiodor si alte relatari non-fictionale despre genul asta de experiente, n-am gasit cine stie ce soc sau cine stie ce nemaipomenit. Imi era mila de Suhov dar de Patty si Walter mi se rupea inima. Tocmai pentru ca nu era nimic senzational-contigent in 'nenorocirea' lor ci era impus cu necesitate de conformatia lor psihica de fiinte umane.
Quote:
|
Conteaza pentru mine si nevasta/ copiii /socrii mei .
|
Pai nu stiu la ce fel de drama uriasa te gandesti tu acuma. Drama lui Ivan Denisovici de ce ar conta pentru tine? Pana la urma toate dramele din lumea fictiunii nu te-afecteaza cu nimic concret. Ar putea foarte bine sa nu-ti pese de nimic. Numai ca drama lui Walter si Patty nu e despre noi. Exact, conteaza doar pentru Walter si Patty, dar tocmai asta e pariul literaturii daca nu ma-nsel -- sa te faca sa te lasi pe tine deoparte si sa-ti pese de ce i se intampla altuia.