Originally Posted by Twinsen:
|
facut documentare. Asa cum s-a mai pomenit, manastirea din film nu e o reprezentare credibila a uneia reale si nici 432 nu era o reprezentare corecta a vietii in comunism.
Mungiu e un artist si aparenta sa obiectivitate e inselatoare. In Dupa Dealuri cauta intentionat ambiguitatea stiind ca astfel fiecare spectator isi va asuma filmul conform propriilor convingeri. Cine vrea sa vada in preot un slujitor bun al Domnului il va vedea asa. Cine vrea sa-l vada ca pe un popa nebun cu convingeri din Evul Mediu il va vedea asa..
|
oh, manastirea din film chiar exista. si maiculele si popa, bata-l vina!. nu, nu. este o reprezentare foarte credibila.
Mungiu a fost smecher. ambiguitatea are doua scopuri: imprima filmului un aer misterios, iar el, evita, elegant, bolovanii si pietrele pe care le-ar fi aruncat cu putere in el, toti credinciosii. asta, apropos de marea moda de a fi credincios, din zilele noastre.problema, de fapt, este la spectator si nu este vorba de interpretare, ci, de ce refuza sa vada si sa creada. ambiguitatea din Dupa dealuri, este foarte clara. trebuie numai sa ti-o asumi,sau s-o analizezi!
