|
Ar fi bine să vă întoarceți... după dealuri, că unii au început să bată câmpii.
Nu știu cum s-a ajuns la „opera intelectualilor interbelici”, Erathostene, Eratosthenes sau Hipocrate.
Cert este că geografia și medicina nu sunt niște „invenții” brevetate la OSIM.
Apoi, ar trebui definit „intelectualul”, ca să poți judeca opera lui, interbelică sau comunistă.
Oricum, Octavian Paler spunea cu obidă la televizor că, în comunism, a dispărut țăranul român autentic.
Adică țăranul acela care mergea zeci de kilometri cu picioarele desculțe și cobilița pe umeri și vindea, sau încerca să vândă și el, o gâscă sau o rață, fără să aibă pretenția la curent electric, frigider sau televizor.
Se tot invocă faptul că a fost adus comunismul cu tancul de la ruși.
Dar rușii de unde și cu ce l-au adus?
Dacă le era așa de bine, cum de a prins rădăcină?
Se vine cu exemplul infantil că un fiu de țăran a ajuns să studieze în Germania.
Păi, da, pentru că România era subdezvoltată, era grânarul Europei.
Și nu e vorba numai de unul, eu știu chiar vreo cinci!
În timp ce, pe vremea așa-zisului comunism, toți cei cinci fii ai unui țăran au mers la oraș și au ajuns ingineri și profesori.
Și nu o spun din auzite, sunt unul dintre ei.
Cu toate acestea, nu am fost membru PCR și nu vreau să fac aici propagandă comunistă.
Subiectivismul nu ne va permite să analizăm „opera intelectualilor interbelici”.
Dar putem să comparăm România din acele vremuri cu alte țări.
Să vedem, că se poate vedea și acum cu ochiul liber, ce șosele aveam noi și ce șosele aveau ei, ce construcții, ce palate, ce teatre, ce parcuri, ce ... viață.
Și... fie vorba între noi, Oprescu și alți chirurgi renumiți, formați în școala comunistă, l-au depășit de mult pe Vasile Pârvan.
Dar, cum ziceam, mai bine ne întoarcem la oile noastre, ... După dealuri.
|