La ville des pirates
Filmul ăsta mi-a stîrnit curiozitatea din momentul în care l-am ochit la propuneri. O dramă cu accente horror în regia lui Ruiz, this must be something, I said...
Well, e un film straniu. Face parte din acea categorie de filme în care recunoști o sclipire de geniu atunci cînd vine vorba de atmosferă, feeling, mood și aspect, dar să nu care cumva să încerci să-i cauți o logică pentru că în momentul acela filmul îți apare criptic și pretențios, riscînd să te alieneze. Într-adevăr, se face abuz de cadre pretențioase (vezi drept un exemplu secvența cu masa de pe terasă, n-am înțeles rostul acelui shot point-of-view luat din gură), discursuri și acțiuni al căror singur scop pare acela de a epata.
Cotrobăind prin acest cufăr ce stă să de-a pe-afară de simbolistică artistică greoaie, dai peste un basm macabru avînd în centru un Peter Pan from hell, care-și ucide întreaga familie apoi prinde în mrejele sale o fecioară neîntinată, atrăgînd-o în universul său coșmăresc.
Problema e că filmul devine tot mai doct, sfîrșind prin a se încovoia sub povara ideilor stufoase cu care jonglează. E un film care mustește de simbolism, dar totul devine atît de confuz la un moment dat încît îți cam taie cheful să-l mai descifrezi...
|