Cinemagia Forum - View Single Post - AF

Mercutio · 10 Nov 2012, 19:51

01.01 Istorie, diegeza, discurs, naratiune

Istoria(sau povestea), foarte pe scurt, reprezinta ceea ce se intampla in film.
'4 luni, 3 saptamâni si 2 zile', de exemplu, povesteste istoria unei tinere studente, care a decis sa o ajute pe colega ei de camera sa faca un avort in mod ilegal. Diegeza este o notiune mai larga, cuprinzand istoria si universul fictiv in care se desfasoara ea. Bucurestiul in anul 1987, cu tot ceea ce insemna epoca respectiva, face parte din diegeza filmului '4 luni, 3 saptamâni si 2 zile'. Adjectivul diegetic, care deriva din termenul diegeza, e foarte util in a caracteriza anumite elemente din film, cum ar fi sunetul sau muzica. Diegetic insemnand ca elementul respectiv face parte, provine, din universul filmului, extra-diegetic din afara lui.
O distinctie importanta ce trebuie facuta este aceea intre istorie (poveste) si discurs (recit). Discursul filmului reprezinta modul in care istoria este transmisa, redata. Istoria nu este specifica filmului. Ea este aceasi indiferent ca e vorba de film, de scenariu, de un synopsis, de romanul, piesa de teatru sau articolul de presa, dupa care a fost facut filmul. Ceea ce difera de fiecare data este discursul. In cazul filmului discursul este propriu-zis derularea audio-vizuala pe care spectatorul o percepe in fata ecranului. In principiu, pana la un punct, naratiunea si dicursul sunt identice. Unii autori nu fac vreo diferenta. Exista totusi diferente. Naratiunea reprezinta constructia dramatica, se refera la un mecanism care determina felul in care peripetiile, evenimentele, faptele, sunt aduse la cunostinta spectatorului. Discursul e alcatuit din imagini, sunete, vorbe, muzica, texte scrise (cateodata). Insa acestea nu au tot timpul o valoare narativa. Muzica, de exemplu, nu povesteste nimic. La fel, anumite imagini sau sunete din film. E de retinut, deci, ca discursul unui film nu produce tot timpul continut narativ. Exista filme fara continut narativ, experimentale, de avangarda, in care discursul are mai mult o valoare artistica cu caracter abstract, nu una narativa. De exemplu Allures (1961) de Jordan Belson.

10 Nov 2012, 19:51	#1
Mercutio Guru Join Date: Oct 2008 Posts: 1,333	AF - Structura Filmului (I) 01.01 Istorie, diegeza, discurs, naratiune Istoria(sau povestea), foarte pe scurt, reprezinta ceea ce se intampla in film. '4 luni, 3 saptamâni si 2 zile', de exemplu, povesteste istoria unei tinere studente, care a decis sa o ajute pe colega ei de camera sa faca un avort in mod ilegal. Diegeza este o notiune mai larga, cuprinzand istoria si universul fictiv in care se desfasoara ea. Bucurestiul in anul 1987, cu tot ceea ce insemna epoca respectiva, face parte din diegeza filmului '4 luni, 3 saptamâni si 2 zile'. Adjectivul diegetic, care deriva din termenul diegeza, e foarte util in a caracteriza anumite elemente din film, cum ar fi sunetul sau muzica. Diegetic insemnand ca elementul respectiv face parte, provine, din universul filmului, extra-diegetic din afara lui. O distinctie importanta ce trebuie facuta este aceea intre istorie (poveste) si discurs (recit). Discursul filmului reprezinta modul in care istoria este transmisa, redata. Istoria nu este specifica filmului. Ea este aceasi indiferent ca e vorba de film, de scenariu, de un synopsis, de romanul, piesa de teatru sau articolul de presa, dupa care a fost facut filmul. Ceea ce difera de fiecare data este discursul. In cazul filmului discursul este propriu-zis derularea audio-vizuala pe care spectatorul o percepe in fata ecranului. In principiu, pana la un punct, naratiunea si dicursul sunt identice. Unii autori nu fac vreo diferenta. Exista totusi diferente. Naratiunea reprezinta constructia dramatica, se refera la un mecanism care determina felul in care peripetiile, evenimentele, faptele, sunt aduse la cunostinta spectatorului. Discursul e alcatuit din imagini, sunete, vorbe, muzica, texte scrise (cateodata). Insa acestea nu au tot timpul o valoare narativa. Muzica, de exemplu, nu povesteste nimic. La fel, anumite imagini sau sunete din film. E de retinut, deci, ca discursul unui film nu produce tot timpul continut narativ. Exista filme fara continut narativ, experimentale, de avangarda, in care discursul are mai mult o valoare artistica cu caracter abstract, nu una narativa. De exemplu Allures (1961) de Jordan Belson. __________________ Comme au cinema Last edited by Mercutio : 15 Nov 2012 at 01:51.