[Federico]

cred ca primul pas ar fi de revizuit scopul. daca acesta este doar de a cunoaste noi regizori, scuza-ma, dar watchlistul meu, si mai mult ca sigur nu e doar cazul meu, e plin si fara propunerile altora! cred ca faza cu la nouveaute ar trebui sa constituie, in cazul asta, tocmai picanteria concursului.

Corect! (De acord cu prima parte, p-a doua n-am inteles-o). Descoperitul regizorilor e apa de ploaie. Am acasa o e-enciclopedie de 1500 de pagini cu nume de regizori, ma hranesc din ea toata viata la o adica. Internetul tipa si el de puzderii de constelatii si galaxii de nume pentru care nu-ti ajung trei vieti ca sa le epuizezi. (ex: http://www.films101.com/direcr.htm) Daca ar fi doar asta turneul ar putea foarte bine sa se opreasca odata cu efectuarea selectiilor. Ce-i drept, turneul poa' sa fie o resursa motivationala importanta dar chiar si-asa cu discutiile in plan indepartat ele tot tre sa fie stranse la un loc de un principiu daca se vrea stabilitate a activitatii pe termen lung fara sincopele stanjenitoare de data trecuta. So care-ar fi ideea aia? Socializare gratuita, discutii de dragul discutiilor? Slabut. Hermeneutica pe un film individual, discutii despre mesaje, sensuri, ideologii? No offense (really!) dar din cat cunosc eu potentialul userilor cinemagia, 3-4 recenzii profesioniste (si de ce nu ale catorva amatori imdb-isti) mi-ar oferi mai multa substanta, sub acest aspect, decat un topic de 4 pagini de-ale noastre. Off the top of my head as zice ca activitatea cinefilica tre sa aiba cam vo trei compartimente: vazutul de filme; interpretarea si intelegerea acestora; construirea unei culturi cinematografice. Pentru mine, in ce le priveste pe primele doua, turneul nu face vreo diferenta semnificativa. Ultima s-ar putea sa mai aiba sanse. Ce inseamna si cui ii foloseste o cultura cinemtografica? Pai, mi se pare mie ca ea nu se reduce la altceva decat la stiinta de a vedea un film cum se cuvine. Toate chestiile teoretice cu care mi-am pierdut timpul, toate gargara din jurul imaginilor, pentru mine, unul, au fost intretinute cu gandul asta in minte in permanenta - sa-mi ascut ochiul, sa pot sa apreciez filmul mai in profunzime. Ce treaba au discutiile cu asta? Pai, io zic ca un barometru al acutitatii perceptii tale e (sau poate fi, cel putin) nivelul la care stii sa-ti explici un film. Sa fii constient de mecanismul prin care el (filmul) a izbutit sa aiba un impact afectiv asupra ta... si, eventual, sa poti sa comunici articulat asta unuia care-i strain de chestia de care-i vorbesti. Long story short, pe mine m-ar interesa doar ca prilej de a-mi decanta lingvistic impresiile afective. Sigur, asta nu-i cea mai solida temelie pentru o dezbatere vanjoasa (decat in sensul ca, ipotetic vorbind, daca fiecare face ce-am zis eu se poate evita pericolul unui monolog prin obiectii reciproce constructive) dar asta e; just my opinion. Mai ziceti si voi.
(Scuze daca tonul prea direct s-ar putea sa ma faca sa sun ca un bulangiu; departe de intentiile mele).