Nu vreau s-o mai lungesc, deci pe scurt: ideea e ca o atitudine serioasa necestia o miza serioasa. Dupa parerea mea, la Nolan exista o discrepanta foarte deranjanta intre astea. Miza tinde spre zero, iar grandilocventa si gravitatea abordarii lui tind catre optul ala rasturnat.
La polul opus, pe de alta parte, exista indivizi care pun niste probleme cum nu se poate mai serioase si mai mature, insa intr-un ambalaj auto-ironic si frivol (vezi Funny Games, Dogville) si obtin rezultate admirabile. Deci daca e loc acolo pentru asa ceva, e... ridicol sa spui ca, vezi doamne, cum sa bagi umor intr-un film cu Batman. Pe langa faptul ca gravitatea nu e musai sa fie contrabalansata de umor ci si de umilinta. Tarkovski si Angelopulous nu prea baga umor si reusesc totusi - de obicei - sa evite solemnitatea exagerata printr-o atitudine umila. Asa m-a enervat un anumit aer de aroganta la Inception ca abia l-am putut suporta.
