[Federico]

Tinand cont ca e un film bazat pe benzi desenate,trebuie sa te astepti la un nivel de ridicol si daca n-o faci, inseamna ca ideea ta despre el e total nepotrivitaoi.

Io cred ca ridicolul n-o sa fie niciodata un epitet complimentiv. Nici macar in comediile absurde. Daca ne referim la aura generala a filmului privit din exterior si nu la continutul sau. Intr-o comedie buna pot fi multe momente incredibil de ridicole in sine, dar asta nu inseamna de fel ca filmul e ridicol. La asta ma refer io. Iar in cazul lui Nolan, imaginea pe care-am postat-o nici n-o gasesc macar extraordinar de ridicola in sine (poate doar atinsa de o ridiculozitate beninga). Totul depinde de contextul in care este implantata. Daca Nolan o trateaza cu aceeasi seriozitate prapastioasa cu care cocheteaza in ultima vreme (desi el n-a prea stiut de gluma niciodata, de felul lui) , abia atunci filmul devine ridicol (sau ridiculozitatea benigna devine una maligna).

Pe langa asta,trilogia lui Nolan e cea mai cu picioarele pe pamant dintre toate filmele cu supereroi/eroi.

Sincer sa fiu, io aveam in minte in primul rand "Inception" cand am pomenit de gabaritul de seriozitatea nociv unui film, dar tocmai asta e problema lui Nolan in joculetele lui cu super-eroi. Da, pe de o parte aerul sumbru cu care si-a suflat el versiunea lui de Batman e o inovatie binevenita pe de o parte, dar in acelasi timp e o sabie cu doua taisuri pentru ca un film de tipul asta nu permite prin definitie un spatiu de manevra foarte ingaduitor pentru o atitudine atat de posomorata pe cat si-ar dori Nolan. Iar daca primul (B Begins) a fost aproape un film cuminte dpdv al plauzibilitatii, al doilea (TDK) a mers pe un pariu provocator introducand Joker-ul dar iesind cu fata curata cat de cat, la a treia incercare, Ann Hathaway mascata si calare pe ditai bolidul e cazul camilei si urechile acului (daca, desigur - repet - , Nolan doreste sa ramana la fel de martial ca in trecut).