[MinRep]

Pana acum nu am prea citit alte mesaje in cadrul vreunei partide inainte sa postez, dar de data aceasta am fost surprins de cat de multe mesaje s-au adunat in numai doua zile. Si mai surprins am fost sa vad atat de multe mesaje virulente la adresa ambelor fiecare, pe care niciunul nu le merita. Sincer, este foarte greu sa aleg intre doua filme atat de diferite si atat de bune.

Pickup on South Street
Filmul lui Samuel Fuller arata ca o melodrama noir misogina, dar acesta este doar un invelis pentru a masca un thriller politic care traduce pe ecran panicile si paranoia epocii in care a fost facut. Personajul sau principal este „neprietenos”, un hot de buzunare de pe cea mai de jos treapta a societatii, care, odata aflat in posesia unui important MacGuffin, nu se gandeste decat la propriul sau profit. Desi atitudinea sa se schimba, personajul nu este complet reformat nici pana la finalul filmului. In ultimele scene, ura sa pentru autoritati si realitate este la fel de vie ca oricand, ba mai mult, se pare ca a „convertit-o” si pe Jean Peters...
Samuel Fuller are un ochi extraordinar pentru compozitie si filmul abunda de imagini superbe in care decorul „vorbeste” mai tare decat personajele. Acestea sunt adesea incadrate de diferite obiecte sau sunt plasate in pozitii aproape nenaturale unul fata de celalalt (chiar si in scenele de dragoste). Abunda unghiurile de filmare exagerate, joase, trademark al genului, dar si cel mai bun mod de a prezenta o lume distorsionata.
Richard Widmark face un rol macho care probabil nu a fost o mare provocare pe hartie, dar a stiut sa aduca un plus de ura incrancenata, dar si pathos, care dau o noua dimensiune personajului. Dar cea mai buna interpretare din film, de departe, este cea data de Thelma Ritter in rolul nefericitei Moe. Rolul sau este o replica subtila la cel facut de Widmark si Ritter fura fiecare scena in care apare. Aparitiile ei in filme ofera adesea amuzament (vezi ”All About Eve” sau ”Rear Window”), dar aici personajul ei este trist si, sincer, cu un picior in groapa din primele scene.

Pickpocket
In general, imi este greu sa diger un Bresson, dar asta nu inseamna ca nu ii apreciez filmele. Iar, in mod straniu, cele pe care le-am revazut au inceput sa imi intre pe sub piele.
”Pickpocket” poate fi vazut ca o poveste moralizatoare (comparatia cu Dostoievski nu este deloc exagerata, mai ales ca acesta pare sa fie citat in mai multe filme de-ale francezului), dar - sincer - ei m-am saturat demult de parada de asa-zisi sfinti din filmele lui Bresson. Desi conced ca exista o dimensiune a acestor filme care nu ma intereseaza deloc, ”Pickpocket” nu este pentru mine mai mult decat scrie pe ecran la sfarsit - o incercare de a spune o poveste prin imagini si sunete.
Dar ce incercare! De la locuinta saracacioasa si goala a lui Michael pana la gara aglomerata, decorul da tonul povestii si dicteaza cate personaje sunt in cadrul, cat de ample sunt miscarile lor, ce miscari de aparat sunt permise etc. Actiunea decurge fluid - secventele de furt in grup sunt celebre si mult discutate, dar una dintre scenele care imi plac cel mai mult despre cea in care Michel merge sa isi cumpere un bilet de la gara. El coboara din taxi, intra in gara si merge la ghiseu, stiind ca poate fi urmarit. Totul este compus din vreo 4-5 cadre diferite, dar impresia generala este ca ai urmarit intreaga scena „dintr-o bucata”, in timp real, ceea ce aduce un plus de dinamism intr-un moment important.
Martin LaSalle poate fi criticat pentru multe lucruri (n-are mimica, isi bombane replicile din off etc.), dar prezenta sa impenetrabila este, cred, exact ceea ce avea nevoie filmul. Si daca tot vorbim de interpreti amatori, nu stiu cat de amator era Pierre Etaix la vremea la care s-a facut „Pickpocket”, dar acesta apare in rolul unuia dintre hoti.



E greu sa aleg unul dintre ele pentru mai departe. Imi plac ambele filme, dar am sa-l aleg pe cel care, cred eu, a facut un mare pas cinematografic inainte. ”Pickpocket” reprezinta apogeul cinema-ului lui Bresson si un foarte important punct de reper pentru noul val care atunci se nastea.

Vot: Pickpocket