Din dex:
CONDESCENDÉNȚĂ s. f. Purtare plină de considerație și bunăvoință față de cineva; respect, amabilitate, deferență. ♦ (Peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeție. – Din fr. condescendance.
Eu il stiam cu sensul normal de amabilitate, voi il stiati cu sensul peiorativ.
Fiind o chestiune de interpretare, ambele variante sunt corecte, totul depinde de context, deci Mercutio l-a folosit corect in contextul lui.
