Originally Posted by Windom:
S-a mai luptat careva cu Ada sau Ardoarea? 
|
Daaa, extragerea nectarului estetic se plateste cu o cantitate corespunzatoare din sudoarea fruntii.

Am citit o versiune electronica-n original in paralel cu o traducere tiparita si cu dictionarul in fata, dupa ce incepusem cu o doza consistenta de aperitive exegetice. Primele capitole-s inefernal de stufoase, dar nu tre' sa te lasi intimidat; cum incepe sa se focuseze pe relatia dintre Ada si Veen incep sa iasa scantei. Frazele de amploare proustiana, asezonate frecvent cu paranteze ce aduc precizari ridicol si in acelasi timp sublim de minutioase, presarate cu umor, ironie, parodie si cinism, trosnesc sub expresivitatea violenta a metaforelor. Magistrala opera. E in topten-ul meu.
Uite o mostra tipica pt stilistica nabokoviana:
One afternoon in the spring of 1871, he proposed to Marina inthe Up elevator of Manhattan’s first ten-floor building, was indignantly rejected at the seventh stop (Toys), came down alone and, to air his feelings, set off in a counter-Fogg direction on a triple trip round the globe, adopting, like an animated parallel, the same itinerary every time.
Counter-fogg-ul ala pe principiul "dusului non-laodiceean" de care vorbea Cartarescu e genial, dar pe mine ce ma da gata e paranteza aia. Auzi la el: etajul sapte - jucarii. Cartea nu mai statea-n picioare daca nu facea precizarea aia…

Cand am dat de momentul ala imi venea literlmente sa sar in sus de extaz.