[rvn]

Eu am spus dragoste, nu romantism. Nu toti barbatii isi exprima iubirea culegand floricele de pe camp ca sa impleteasca o cununa iubitei, desi nu e nimic rau in asta.

fraza asta spusa de tine ma duce cu gandul la filmul lui Skolimovski,"patru nopti cu Anna".asa este,fiecare om,barbat sau femeie,isi exprima iubirea in mod diferit de altii.filmul polonezului,cel putin pe mine,dar stiu ca si pe altii,m-a convins.
un barbat retard,un fost delicvent,isi taraste existenta mizera lucrand la crematoriul unui spital amenajat intr-o fosta ferma.degradare umana dusa la extrem:o incapere jegoasa unde focul arde pentru a mistui cadavrele taiate bucati de acest om.mirosul este insuportabil,la fel ca si orele si zilele din viata acestuia,dar el traieste,mananca,doarme,munceste in acest mic univers al lui fara sa-i pese.are o singura placere si dorinta,o dragoste la care nu indrazneste sa viseze fata de Anna,femeia trecuta bine de prima tinerete,apetisanta inca si plina de viata.
barbatul acesta n-a ales sa-i impleteasca Annei vreo cununa,desi floricele erau destule pe camp.in schimb, i-a cusut nasturele de la halat, i-a facut unghiile cu oja si i-a invadat intimitatea nocturna,fara macar s-o deranjeze.ii era de-ajuns doar sa o vada dormind.cele 4 nopti petrecute in camera femeii indopata cu somnifere,l-a umplut de fericire,dar a meritat.chiar n-a mai contat ca inca o data in viata a fost considerat un infractor.