[PoliFanAthic]

Am reusit si eu sa vad toate filmele ce dau nominalizati la categoriile principale, mai putin Another Year, Biutiful si Blue Valentine.

Nu ma intereseaza asa de mult ce merita si cine primeste, dar imi pot da cu parerea cu privire la premiile mele pe 2011 dintre nominalizati. Si mi se pare ca cu cat am scris mai mult, cu atat m-am plictisit mai mult de ce scriam si am inceput sa ma gandesc la Jennifer Lawrence si deodata nu m-am mai putut gandi la nimic coerent.

Cea mai buna actrita in rol secundar: Jacki Weaver

Nu pot spune ca mi-a displacut cineva anume, dar cu siguranta rolul facut de Jacki Weaver mi s-a parut cel mai complex dintre cele nominalizate si cel mai fascinant. Cuvintele grele, greu de combatut.

Cel mai bun actor in rol secundar: Christian Bale

Bale reuseste in sfarsit sa gaseasca echilibrul pozitiv intre mutilarea de sine si un personaj care sa merite pentru a aduce o contributie mai mare decat pur si simplu cea a vointei sale de patriarh absolut.

Cel mai bun scenariu original: Inception

Imi permit sa dau un verdict temporar fara sa fi vazut filmul lui Mike Leigh, care, judecand dupa ultimele sale eforturi, are toate sansele sa imi fie deosebit de placut. Dar asa, chiar si cu carentele sale in ceea ce priveste unele situatii si cateva personaje, Inception face dreptate termenului "original" din titulatura premiului, chiar de rolul acestui adjectiv este unul mai mai superficial. La o adica, orcine poate scrie un scenariu original...

Cel mai bun scenariu adaptat: -The Social Network

Chiar daca tema filmului nu sapa suficient de adanc pe teritoriile care ar fi fost cu adevarat deosebite, ritmul pe care si-l impune si il sustine gratie scenariului lui Sorkin m-au impresionat si mi-au facut pur si simplu placere mult la prima vizionare . Mai putin la a doua, dar asta-i viata. ,

Cea mai buna actrita in rol principal: Natalie Portman

Mi-au placut toate actritele pe care le-am vazut si toate filmele in care au jucat, dar pana la urma Natalie Portman m-a captivat cel mai mult. Este cu siguranta si mertiul lui Aronofsky, caci de fapt el e principalul factor captivant, dar e aproape imposibil sa fii deosebit daca nu ai conditiile necesare sa iti etalezi talentul. Jennifer Lawrence mi-a placut mult, mai mult decat Annette Bening, ceea ce nu are de spus ca J Law este mai talentata decat Bening, ci doar ca in aceasta conjunctura prefer actrita pe care o pot integra intr-un vis al iubirii perpetue. Plus ca Lawrence duce tot filmul in Winter's Bone. Ce n-as da sa dezpielitez o veverita cu ea.

Cel mai bun actor in rol principal: Colin Firth

Am tot stat pe ganduri la aceasta categorie, fiindca desi Firth e cam singurul lucru pentru care merita privit The King's Speech din punctul meu de vedere, mi-e greu sa-l disociez de film. De aceasta data nu am criterii estetice in baza carora sa-mi aleg castigatorul, desi imi imaginez ca intr-o maniera foarte bromance-uiasca m-as intelege bine cu Jesse Eisenberg, care face un rol mai diferit decat cele pe care le transplanteaza de la film la film. Dar nu de nerecunoscut. Ma tot gandeam cat de bine se aplica vorbele din TSN la TKS, cele cu "He's a perfectly good class of people".

Cea mai buna regie si cel mai bun film: Darren Aronofsky, Black Swan

Recunosc de la inceput ca il consider pe Fincher dator in mod personal pentru ce a facut la Alien 3 si ca nu mi-a placut in mod deosebit niciunul din filmele lui, exceptand The Game. Dar The Social Network mi se pare, dupa ce l-am vazut de mai multe ori, ca are un suflet din care lipseste o bucata, si din moment ce i-am dat lui Sorkin pentru scenariu, nu pot decat sa consider ca acea bucata lipseste din "vina" lui Fincher. Nu e neaparat un lucru rau, nu face filmul mai prost, ci doar mai putin patrunzator. The Social Network e pur si simplu fain.

In schimb, Black Swan e o alta mancare de lebeda, una care m-a bantuit cateva zile dupa ce am halit-o. Nu mi-e jena sa spun ca il consider un film horror, in masura in care horror-ul poate fi comparat la standardele zilelor trecute, si din acest punct de vedere este cel mai intens film pe care l-am vazut anul acesta, alaturi de TSN. Dar diferenta dintre ele este ca unul e mai mult un aperitiv si celalalt e felul doi si desertul la un loc. Un desert mai morbid, dar delicios. Si cel mai mare merit ii apartine lui Aronofsky, care creeaza alaturi de Clint Mansell si Ceaikovsky o traire. E greu ca o calitate estetica, rationala, sa poata comabte o traire.