|
De la nenea Proust : ''ea extrăgea din acumularea acestor zile monotone la care ţinea atît de mult, aşteptarea unui cataclism domestic,limitat la durata unei clipe, dar care ar sili-o să realizeze o dată pentru totdeauna una din acele schimbări pe care le recunoştea ca fiindu-i salutare şi la care nu se putea hotărî singură''
|