|
Din ciclul - vorbi si nea Ion ca e si el om, incerc sa spun si eu citeva cuvinte.
Dupa ce am citit cu atentie cele trei pagini de expuneri, inclin foarte mult sa ii dau dreptate lui Ghevara si lui Keep. Intr-adevar, nu cred ca exista vreo "directiva" prin care sa recunoastem o nevoie acuta de cinematografie romaneasca,daca ea (cinematografia) nu ne satisface asteptarile; iar Keep aduce in prim plan o problema la fel de serioasa,cea a salilor de cinema, improprii vizionarilor si chiar a cinematografelor de provincie care achizitioneaza numai filme cu succes asigurat la public.
In alta ordine de idei, eu vad niste minusuri destul de importante in actul de expunere al cinemaului romanesc. Cineva spunea cu ceva posturi inainte ca sala de cinema e doar un mijloc. E adevarat, dar reprezinta un mijloc al draqu de important. Cind mergi sa vizionezi un film, poti sa fi tu cinefilu' cinefililor, ca daca stai pe un taburet, timpul trece,filmul curge si la sfirsit constati ca...........ti-a amortit curu. Si filmul de arta unde s-a dus? La draqu........Deci o sala de cinema trebuie sa-ti asigure totusi confortul unei vizionari relaxate. Cinematografia nu e o arta a lenei, inteleg asta, dar mi se pare normal sa o poti aprecia in conditii decente de relaxare fizica tocmai pentru a fi apt psihic. E cam ca mersul la biserica. Te inchini,te smeresti, te pocaiesti, dar daca zaci in genunchi o ora...........amorteala iti intuneca mintea. Nu tin neaparat sa intru in detalii de ordin religios sau psihologic,desi stiu ca sunt numeroase, pentru ca nu asta e motivul topicului.
In al doilea rind, printre minusuri,ar mai fi ...........actorii. Nu intru nici aici in cine stie ce profunzimi "abisale", ci ma voi referi la un singur aspect. E aproape o moda ca firmele de publicitate sa "folosesca" in reclamele sale, actori cunoscuti publicului. Asta asa, ca o garantie a produsului oferit spre consum. Ok, firma face clipul, targetul e atins sau nu, vinzarea se face sau nu. Cel care mi se pare mie ca pierde aici e........actorul. Prin reclama, actorul cistiga increderea cumparatorului vizat, dar isi pierde din pacate increderea sa in sine si in publicul viitor si trecut. Adica hai sa fim seriosi! Mai am sa-l vad pe domnul Albulescu facind reclama la pasta de lipit proteza Corega si ochii mi se vor sterpezi. Pai cum (bine se poate nu asta e neaparat problema) s-o mai privesc eu pe Maia Morgestern intr-un film "greu" (par example) cind mie imi suna in cap..............DonCafe............DonCafe....... ..
In sfirsit, cu unele afirmatii posibil sa fi exagerat,dar in mare astea mi se par mie problemele legate de cinematografia romaneasca si modul defectuos de receptare a ei.
Recunosc ca mi-au placut la nebunie : Operatiunea Monstru, Actorul si Salbaticii, Premiera, Croaziera, Nunta muta, Restul e tacere, Le concert (desi nu stiu unde sa-l incadrez : cinematografie romaneasca ori ba,desi regizorul e roman; si nu as vrea sa intru in "pacatul" de tip Herta Muller"),etc,etc
|