Pun cap la cap răspunsurile primite şi informaţia postată de Pashpix.
Originally Posted by Pashpix:
"Autobiografia" - premiul pentru cel mai bun documentar est-european, la Jihlava
Lungmetrajul "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu", în regia lui Andrei Ujică, a fost distins cu premiul pentru cel mai bun documentar est-european la cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar de la Jihlava (Cehia), care s-a desfăşurat între 26 şi 31 octombrie.
Potrivit unui comunicat emis de Voodoo Films, secţiunea în care a fost proiectat filmul reuneşte cele mai bune producţii realizate în Europa centrală şi de est.
Recent, "Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu" a obţinut marele premiu al secţiunii documentar la Festivalul Internaţional de Film de la Bergen (BIFF), una dintre cele mai importante manifestări de gen.
|
Trag concluzia că 1. “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” e un documentar. Dacă autorul l-a trimis la un festival de film documentar, dacă juriul l-a premiat la această secţiune a unui alt festival, e FILM DOCUMENTAR.
Orice alt documentar istoric (care nu e un reportaj, simplă înregistrare a unui eveniment) este în acelaşi timp eseu, reprezentând o analiză personală a autorului, realizată printr-un colaj al unor imagini de arhivă. Lipsa comentariilor autorului nu îi schimbă caracterul de film documentar. Comentariile autorului există pentru a suplini lipsa unor imagini de arhivă, pentru a rezuma din raţiuni de timp, sau pentru a întări o idee.
Faptul că “Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, foloseşte exclusiv imagini de arhivă, fără comentarii (ale autorului sau ale unor personaje contemporane) nu îl face “mai mult eseu”, în comparaţie cu alte filme documentare.
M3lkul: “Iar daca cineva imi alege (la intamplare, din dex) 200 de cuvinte, iar eu folosesc 10 din ele ca sa fac o propozitie, tot eu sunt autorul acelei propozitii.”
Nu e aceeaşi situaţie. Cele 10 cuvinte ar putea fi 10 cadre, prin care să formezi o propoziţie, un enunţ cinematografic. În cazul “Autobiografiei…” nu e vorba de simple elemente de dimensiunea cuvintelor, independente, cu semnificaţii variabile şi multiple în funcţie de context. Mai degrabă poate fi comparat cu o poezie despre IARNĂ, pe care ai scris-o luând o strofă dintr-o poezie de Alecsandri, două dintr-o poezie a lui Coşbuc, o altă strofă din Bacovia. Nu cred că te poţi considera poet, indiferent de ordinea în care le-ai lipit.
For any wise guy tempted to misjudge: principiul de construcţie a filmului mi se pare foarte interesant, mai ales prin direcţiile pe care le poate deschide, mult mai mult decât filmul în sine. Sper să apuc să revin asupra acestor perspective.