|
scenariul unui film documentar nu are legatura cu scenariul unui film de fictiune. pentru ca nu ai cum sa stii ce te asteapta la filmare, n-ai cum sa prevezi ce vor face pinguinii de la polul sud pe care tu te duci sa-i filmezi. Nu sunt actori care sa primeasca niste comenzi. asa ca notiunea de scenariu se refera mai de graba la o conceptie regizorala, in care scrii despre ce si cum sa fie filmul.
Autobiografia, asa cum insusi autorul filmului mentioneaza de mai multe ori, este mai putin film documentar, pentru ca nu aduce neaparat informatii documentare (de-aia nici nu are comentariu sau subtitluri la personajele care apar in imagine) ci un eseu cinematografic. din dex:
ESÉU, eseuri, s. n. 1. Studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice, literare sau științifice, compus cu mijloace originale, fără pretenția de a epuiza problema.
Pentru cei care cunosc si celelalte filme ale lui Ujica, este limpede faptul ca Ujica si-a propus un discurs filosofic si nu doar sa arate o suita de imagini cu viata lui Ceausescu.
Dar publicul roman tinde sa vada filmul ca pe un documentar, iar atunci e normal sa fie nemultumit, pt ca, luat ca documentar, filmul e chiar slab, nu aduce nicio informatie noua romanilor, mai ales celor care au trait epoca.
Insa cei care au apreciat cu adevarat calitatile filmului, sunt oameni mai de graba interesati de cinema si mai putin de Ceausescu. Iar oamenii interesati de cinema stiu faptul ca cinema-ul este un limbaj, si asa cum in limbajul scrierii sau al vorbirii, cuvintele puse intr-o anumita ordine (logica) si avand o anumita idee creaza un enunt, asa si imaginile montate intr-o anumita ordine creeaza un enunt cinematografic.
Iar daca cineva imi alege (la intamplare, din dex) 200 de cuvinte, iar eu folosesc 10 din ele ca sa fac o propozitie, tot eu sunt autorul acelei propozitii.
|