|
80.000 de euro pentru scanarea negativelor, corectia de culoare si transpunerea lor pe 35mm pt un film de 3 ore realizat din materiale de arhiva (vechi de zeci de ani) mi se pare foarte putin la ce volum de munca este sa reconditionezi atata material. pentru un scurtmetraj de cateva minute, unde corectiile de culoare si interventiile in imagine sunt minime, costul ar fi de aprox 10-15.000 de euro.
iar aportul casei de productie nu trebuie sa fie neaparat cash, ci poate fi in servicii: salariile echipei (sau o parte a lor), echipamente (cum ar fi chiria statiei de montaj unde stai luni de zile sa montezi sutele de ore de material) si evident, materialele de arhiva, care n-au cum sa fie gratis din moment ce titus muntean si velvet moraru au rascolit toata arhiva ANF ca sa dea de ele. Sunt si-acolo niste oameni angajati sa aprinda lumina, sa caute prin registre, sa gaseasca bobinele, sa le incarce in proiectie etc, nu e ca si cand ai cauta ceva pe youtube.
iar legat de banii pe care acest film ar trebui sa-i returneze la cnc, probabil ca n-or sa se adune toti (desi vad ca dupa primul weekend a facut deja peste 8.000 de dolari, doar in Romania, iar filmul este vandut in multe tari), dar si daca n-ar returna niciun leu, cei 150.000 de euro cheltuiti cu acest film aduc Romaniei un capital de imagine infinit mai important decat frunza de palmier de nustiucate milioane de euro a Elenei Udrea. CNC-ul apartine Ministerului Culturii, iar Cultura (si Arta in general) nu are ca scop aducerea de profit material.
Din pacate n-as putea spune acelasi lucru despre unele filme, facute cu finantare de la CNC, care nu parasesc teritoriul tarii, n-au nici succes festivalier, nu sunt nici apreciate de critica si nici nu reusesc sa-si armonizeze investitia in vreun fel. Sunt de acord ca trebuie sa existe si filme comerciale, dar solutia pentru finantarea lor ar trebui sa fie alta.
|