[marius_em]

Liviu, cred ca o metafora potrivita pentru raportul liber arbitru /interventie divina este urmatoarea: omul traieste intr-un fluviu care il poarta indiferent de vointa sa intr-un anumit sens. Omul nu are puterea de a-si alege singur, din diverse motivatii egotice, un alt sens opus sau divergent fata de sensul natural al curgerii fluviului, dar are libertatea de a-si alege o anumita atitudine fata de incontrolabilul ce se intampla cu el si in jurul sau. Adica e liber sa se zbata in van, sa zbiere revoltat si sa se screme sa o apuce intr-o alta directie, sau, poate sa se predea torentului, se se increada in forta valurilor, sa se lase constient purtat de acestea, si mai ales sa se bucure de fiecare clipa a calatoriei.
Nu ne putem fauri propriul destin dar cred ca putem alege cum sa-l traim.
Si daca tot vorbim de libera vointa vs predestinare as dori sa ridic la fileu si mingea visului anticipativ. Intr-una din cartile sale prof. univ. dr. D. C. Dulcan povestea o experienta de acest gen a unui coleg de-ai sai, tot medic, om serios si de mare credibilitate (ii este mentionat si numele, nu il mai tin minte dar daca vreti il caut). Asadar, domnul acesta a avut intr-o perioada din copilarie pe la varsta de 6 ani un vis repetitiv, in care se facea ca era om matur si ajunsese doctor si se afla intr-o excursie in Israel; si aici se intalneste cu un om localnic care ii tot spune ca fiica lui este bolnava si el i-o va salva. Revenind la realitate, dupa 40 si ceva de ani se intampla ca omul chiar sa ajunga doctor si printr-o alta serie de intamplari sa ajunga si in Israel. Acolo, binenteles, intr-o zip pe strada, il abordeaza un om: “Nu va suparati, sunteti cumva doctor?”
“Da”, zice uluit omul.
“Sunteti din Romania, nu-i asa?”
“Da” , confirma acesta inghetat.
“Dvs. o veti viindeca pe fiica mea care sufera de o boala <<incurabila>> ; am vazut in vis clipa asta. “
(Mentionez ca am citat din memorie cu o aproximatie foarte grosolana. Posibil sa fi scuturat relatarea de detalii semnificative fata de cum aparea in original.)
* * *
Mai vreau sa adaug si urmatoarele, la adresa userului paul_aramis in special si a celorlati useri atei si agnostici cu puternice inclinatii ateiste (eu sunt agnostic cu puternice inclinatii teiste ) in general.
Spre deosebire de Iisus, care a propovaduit lozinca “Feiriciti cei ce nu au vazut si au crezut.” , un alt Hristos – Buddha - a si-a indemnat tot timpul discipolii la un scepticism total: nu credeti ceva doar pentru ca o spun eu, sau o mare personalitate, sau sau pentru ca o spune majoritatea etc. ci doar ceea ce rezoneaza profund cu glasul inimii voastre. La fel si in cazul nostru, e chiar atat de imperioasa nevoia unei dovezi concrete in sprijinul autenticitatii intamplarilor biblice, ca sa va lasati bunul-simt sa il accepte pe Iisus - fie fenomen real fie personaj fictive - ca paradigm psihologica ideala catre care trebuie sa tindem fiecare?! Sa zicem ca Biblia e doar o opera literara fictiva iar Iisus e un erou de roman. Putea imaginatia omului singura sa inventeze asa ceva? Sunt sigur ca il veti contrazice si pe Tolstoi insusi unde a spus ca “Razboi si Pace” nu e inventat de el, si veti spune ca nu stie ce vorbeste si romanul e doar rodul scremerii orizontale a imaginatiei sale. Fie. Sa trecem mai departe. Deci atat poate imaginatia omului – un “Razboi si Pace” , un “Fratii Karamazov” sau un “Doctor Faustus” . Dar astea trei la un loc sunt pleava in vant pe langa Biblie…
Oricum, o plasmuire artistica nu o aruncam la cos dupa ce ne-a mai omorat putin plictiseala, doar pentru ca e fictiune. Aceasta contine idei care la un anumit nivel au schimbat lumea. Hai sa vedem cu ce ne putem alege din Biblie! Sa trecem peste nu-stiu-ce-contradictii (nu stiti ca dracu’ sta-n detalii?! ) – Biblia de ce sa nu aiba si ea dreptul la un suspension of disbelief? Prin urmare voi aveti de gand, sa va stergeti picioarele cu fundamentul principial al oricarei forme de trai civilizat si armonios pe care il putem duce impreuna pe planeta asta - reprezentat de Cele 10 porunci – doar pentru ca nu aveti certificatul de inviere al lui Iisus?! La fel, o sa negati valorile christice precum iertarea, blandetea, generozitatea, IUBIREA, non-violenta si non-rezistenta la violenta, din acelasi motiv, cu toate ca fizica cuantica vine astazi sa le confirme spunandu-ne ca totul este interconectat in univers si “eul” e doar o iluzie, iar in acelasi timp somitatile stiintifice din medicina si biologie ne ne ofera confirmarea efectului “zdrobitor” in procesul de auto-videcare pe care il are gandirea pozitiva, si prezenta valorilor crestine in suflet?


@Marius, lumea e rea si urata intr-un sens mult mai soft decat banuiesc ca-ti imagineizi tu.
In acceptiunea unui univers teist, opusul spiritului e materia, forma, lutul... lumea. Tot ce e ne leaga de materie ne intineaza. Cand scopurile mundane nu mai sunt un mijloc pentru cele spirituale, ci devin scopuri ultime... atunci lumea e urata. Ne degradeaza. Asa vad eu lucrurile.

In mare iti dau dreptate, cu cateva obiectii.
Nu as putea crede povestioara cu visul nici daca s-ar jura respectivul doctor in fata mea. Am o doza mare de scepticism cand vine vorba de miracole. As accepta-o ca pe o posibilitate minima, insa mai mult as crede ca e o minciuna.
Apoi, am scris si mai sus, de acord ca biblia nu trebuie aruncata al cos, ca e parte a istoriei noastre, a umanitatii. Chiar si sa nu crezi ca e o relatare istorica, trebuie apreciata pentru miturile sale ancestrale. Pana la urma e o descriere a ceea e este omul, a luptei cu limitele sale, a felului in care ne acceptam moartea.

Si sa stii ca nu e asa greu sa ne inchipuim ca e inventata. Acceptam usor acum ca mitologia greaca e o inventie, nu? Eu cred ca Biblia este o istorie mistificata a evreilor, de unde si acel "popor ales" bagat din patriotism. Cred ca are multe mituri imprumutate de prin vecini, multe mistificari ale faptelor evreilor, multe exagerari, si nu cred ca e cuvantul lui Dumnezeu. E cuvantul oamenilor, a celor ce au trait atunci. Asta nu inseamna ca e lipsita de valoare, ca nu poate fi o carte ce iti ofera intelepciune.

Ceea ce spui si tu, Federico, si Pit, e o atitudine pana la urma normala, adaptiva la realitatile contemporane. Insa nici tu, nici Pit, nu vorbiti in calitate de crestini. Majoritatea nu gandesc ca voi, institutia Bisericii nu spune ce spuneti voi, dimpotriva. Majoritatea inteleg biblia asa cum e scrisa si o accepta ca pe unicul adevar, complet si suficient. Buddha? Epistola ta ar fi considerata o blasfemie nu cu mult timp in urma, chiar daca e un argumet pentru crestinism.
Pit incearca sa-i minimalizeze impaciutor, asezandu-i la acelasi nivel cu ateii combatanti. Insa crestinismul sunt ei. Crestinismul inseamna acel mesaj pervertit, inseamna dogme rigide, preoti incuiati, biserica corupta, dornica de averi si de putere, inseamna influenta, manipulare, materialism.

Si ma repet iar (nu e pleonasm, chiar ma repet iar), cand lucruile sunt incerte, revii la ce stii sigur. Aici intra ratiunea, aici e rolul stiintei. Poate aveti dreptate, poate stiinta nu ne poate duce singura catre iluminare, poate e nevoie si de spiritualitate, dar eu cred ca acum, la inceput, ea trebuie sa primeze, ea trebuie sa fie baza de pe care pornim. E si logic, pentru a lua o decizie cat mai corecta, trebuie sa aduni cat mai multa informatie. Sa afirmi de la inceput ca detii adevarul absolut, si pe parcurs sa apara dovezi care sa te contrazica, te cam arunca in ridicol.