Lasă că înțeleg eu ce spui, dar sunt mulți care iau totul exact așa cum e scris. Numai faptul că tu n-ai vrut să spui ceea ce au înțeles unii nu înseamnă că poți să-ți declini orice răspundere în legătură cu influența pe care ideile tastate de tine o are asupra celor care le citesc. În România și în multe alte țări din UE (Grecia, Italia, Polonia etc.) există un bigotism și un misticism monstruoase, care au supraviețuit până și în socialism, chiar și la Nicolae Ceaușescu și în general la toți cei cărora li s-a inoculat morbul în primii ani ai copilăriei, indiferent de opiniile politice asumate oficial și la care cei mai mulți nu mai au nici imunitatea de acum douăzeci, treizeci de ani.
Pricep și eu că ceea ce s-a întâmplat în cursul acestei săptămâni este tulburător. Deși toată lumea înțelege cred că mult mai grav este fenomenul dispariției aproape zilnice a tinerilor instruiți (prin urmare, în care societatea a investit enorm pecuniar și temporal) în accidente de circulație stupide și evitabile, hecatomba simbolică în care au pierit niște ființe pure, simbolizând germenii regenerării morale a unei țări ticăloșite de delirul istoriei e de natură să consterneze și să demoralizeze.
Cinismul pe care îl acuzam eu se referea la lipsa de sobrietate în rostirea de tirade, cu ignorarea completă a sensibilității și a suferinței familiilor îndoliate. Vreau să zic: cum își permit cei care scriu ca tine să fie înțelegători cu un Dumnezeu care hotărăște în mod arbitrar nenorocirea acestor tineri părinți? Până la noi reglementări, în România respectul față de oameni, spre deosebire de respectul față de (Dumne)zei, e stipulat în legile civile și penale (fără nicio aluzie sau acuză personală sau generală, doar pentru sublinierea ideii).
__________________
„Iubirea" e un cuvânt şi-atât. Există şi cuvinte care nu au un sens anume, ci reprezintă numai o alăturare de sunete.
|